Am desenat în AutoCAD planuri la 80+ modele de blocuri și am făcut un tabel Excel cu suprafața fiecărei camere, iar în tabelul de mai jos am sumarizat totalul suprafaței utile:
| Anii de proiectare . . | 1 camera | 2 camere | 3 camere | 4 camere | 5 camere | Sufragerie | Dormitor |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1984-1990 confort 1 | 36-38 | 54-60 | 72-76 | 90-100 | 110-120 | 19-21 | 12-15 |
| 1978-1986 confort 1 | 32-36 | 48-54 | 60-68 | 78-84 | 94-104 | 18-19 | 10-13 |
| 1968-1978 confort 1 | 30-32 | 46-50 | 58-64 | 76-82 | – | 17-19 | 10-12 |
| 1958-1970 | 26-28 | 42-46 | 54-58 | 74-78 | – | 16-17 | 11-13 |
| 1950-1960 | 30-40 | 45-60 | 65-80 | ? | – | 16-20 | 12-16 |
| 1978-1986 confort 2 | 26-28 | 42-44 | 54-56 | 64-68 | – | 15-17 | 8-11 |
| 1968-1978 confort 2 | 24-26 | 36-40 | 44-48 | 58-62 | – | 14-15 | 7-10 |
| 1968-1972 confort 3 | 16-20 | 26-32 | 36-42 | 46-50 | – | 12-13 | 7-10 |
Definiții
Suprafața locuibilă include sufrageria și dormitoarele.
Suprafața utilă include și bucătăria, baia, hol, debarale, etc.
Suprafața utilă totală include și balcoanele (definiție neprevăzută de lege, dar folosită de dezvoltatori).
Suprafața construită include camerele, balcoanele, grosimea pereților exteriori și jumătate din grosimea pereților către apartamentele vecine.
Suprafața desfășurată e suma suprafeței construite a fiecărui etaj. Unele orașe reglementează suprafața maximă desfășurată pe care o poți construi, ca un multiplu de suprafață a terenului.
La recensământ se scrie suprafața locuibilă (ce scrii dacă ai bucătărie open-space fără delimitare cu sufrageria și holul?).
Conform legilor din România, valoarea apartamentelor se calculează pe baza suprafeței utile. Dar mulți oameni preferă apartamentele cu balcoane mari care pot fi închise iar în anumite cazuri se poate extinde camera în balcon.
În alte țări precum Singapore evaluările se fac la suprafața construită. Ar trebui să facem și noi la fel?
Blocurile comuniste
Decretul-lege nr. 61/1990 privind vînzarea de locuințe construite din fondurile statului către populație a stabilit definiția confort 1, 2, 3 a apartamentelor și prețurile la care urmau să fie vândute.
Nu am reușit să găsesc exact legea din perioada comunistă, dar cercetările personale arată că suprafața locuibilă (sufragerie și dormitoare) era reglementată și aproximativ identică la toate apartamentele construite în aceeași perioadă. Suprafața utilă variază datorită holurilor (unele apartamente decomandate au holuri mai mari).
În 1968 au apărut apartamente cu grade diferite de confort “pentru familii cu venituri diferite” (deși eu stiam că în comunism salariile erau aproximativ aceleași pentru toți), altele decât cele din legea 61/1990. Pentru apartamentele confort 1, standardul din anii 1960 era să se asigure o suprafață locuibilă de 8 m² / persoană, majorată în 1968 la 10 m² / persoană. Dimensiunile au fost mărite treptat, astfel unele apartamente confort 2 din anii 1980 sunt mai mari ca unele apartamente confort 1 din anii 1960.
În 1968 s-a permis asocierea unor proprietari pentru a construi blocuri, aceste blocuri sunt de obicei proiecte unicat / non-standard. După 1971 s-a interzis asocierea. Acestea, împreună cu alte blocuri construite de stat probabil pentru nomenclatura comunistă, au „confort sporit” și anume apartamente cu 15-25% mai mari ca cele „confort 1”, holul împărțit în mai multe holuri separate de uși.
Am văzut pe Facebook anunțuri de vânzare apartament “confort 1 semidecomandat” cu comentarii că nu poate fi confort 1 dacă nu e decomandat. GREȘIT! Compartimentarea apartamentelor NU depinde de gradul de confort, fiecare confort 1, 2, 3 poate fi decomandat, semidecomandat, nedecomandat, circular.
Până în 1978 apartamentele aveau o baie, doar apartamentele cu 4 camere confort 1 aveau baie și WC. În jur de 1977 s-a decis ca apartamentele cu 3 camere confort 1 și cele cu 4 camere confort 2 să fie dotate cu baie + WC iar cele cu 4 camere confort 1 cu baie + WC cu duș. În București după 1978 nu s-au mai construit blocuri confort 2 și 3 (exceptând blocurile “cruce” de garsoniere confort 2), doar în orașele mici a continuat construcția de blocuri confort 2 până undeva în anii 1980.
Bucureștenii cu frică de frică de cutremur se folosesc de numărul de băi pentru a identifica dacă blocul a prins cutremurul din 1977. Dar eu vă avertizez că un bloc construit după 1977 nu e întotdeauna mai sigur ca un bloc care a trecut prin cutremure. Citiți mai multe: riscul seismic.
Blocurile noi
Suprafețele minime sunt reglementate prin Legea 114/1996 (Anexa nr. 1). Garsonierele și apartamentele cu 2 camere trebuie dotate cu 1 baie, cele cu 3 camere cu 1 baie și 1 WC, cele cu 4 camere cu 1 baie și 1 WC+duș, cele cu 5 camere cu 2 băi.
Unii dezvoltatori imobiliari au inventat noi tipuri de apartamente, exemple:
Studio (sufragerie cu bucătărie deschisă + 1 dormitor, sub minimul legal pentru 2 camere);
2+1 camere (sufragerie, 2 dormitoare, 1 baie, sub minimul legal pentru 3 camere).
Neexistând definiții de confort 1, 2, 3, cred că aceste apartamente sunt binevenite pentru cei care și-ar dori 3 camere dar nu le permite bugetul să cumpere 66 metri pătrati.
| Persoane / familie | Camere / locuință | Camera de zi | Dormi- toare | Loc de luat masa | Bucătărie | Încăperi sanitare | Spații de depozitare | Suprafața utilă | Suprafața construită |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 1 | 18 | – | 2,5 | 5 | 4,5 | 2 | 37 | 58 |
| 2 | 2 | 18 | 12 | 3 | 5 | 4,5 | 2 | 52 | 81 |
| 3 | 3 | 18 | 22 | 3 | 5,5 | 6,5 | 2,5 | 66 | 102 |
| 4 | 3 | 19 | 24 | 3,5 | 5,5 | 6,5 | 3,5 | 74 | 115 |
| 5 | 4 | 20 | 34 | 3,5 | 6 | 7,5 | 4 | 87 | 135 |
| 6 | 4 | 21 | 36 | 4,5 | 6 | 7,5 | 4,5 | 93 | 144 |
| 7 | 5 | 22 | 46 | 5 | 6,5 | 9 | 5 | 107 | 166 |
| 8 | 5 | 22 | 48 | 6 | 6,5 | 9 | 5,5 | 110 | 171 |
