De când am început baza de date a blocurilor în 2018, până în septembrie 2024 am recenzat toate blocurile din București, județele Ilfov, Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Iași, Prahova, plus orașele Galați, Orșova. Total: peste 50.000 blocuri adică 55-60% din numărul de blocuri și 60-65% din numărul de apartamente din România. Iată rezultatele:
.
.
.
Distribuția blocurilor pe numărul de niveluri
Lista de orașe e în ordinea procentajului de blocuri comuniste cu maxim 5 niveluri: 41% în București, 99% în Mioveni.
Numărul de niveluri include demisolul (dacă e locuit), parterul, etajele și mansarda locuibilă, exclude subsolul tehnic sau parcare, și podul nelocuibil. Parter + 4 etaje = 5 niveluri. Demisol + parter + 2 etaje + mansardă = 5 niveluri.
Se observă cum România comunistă era dominată de blocuri cu 1, 2, 3, 4, 8, 10 etaje. Numărul de blocuri cu 5-7, 9, 11+ etaje e nesemnificativ. Vedeți și lista celor mai înalte blocuri.
În București, 58% din blocurile comuniste, 50% din scări, 72% din apartamente au lift. Niciun alt oraș nu are procentaje peste 40% cu lift. Pentru mulți, lipsa liftului e sinonim cu 4 etaje, dar legea permite și D+P+4E+MA (7 niveluri) fără lift.
Distribuția apartamentelor pe anii de construcție
La majoritatea blocurilor e imposibil de aflat anul construcției cu exactitate, dar eu studiind listele parțiale (reabilitarea termică) din mai multe orașe, plus informațiile furnizate de vizitatorii site-ului, am estimat intervalele de ani pentru fiecare proiect de bloc și le-am clasificat pe culori. Inițial în 2018 erau 7 culori la Ploiești, extinderea la București în 2020 a adăugat alte 2 culori, a 10-a culoare am adăugat-o în decembrie 2022, este posibil să aduc în viitor alte modificări ale clasificării blocurilor.
Intervalele de ani se suprapun fiindcă proiecte diferite de blocuri s-au construit simultan, de exemplu 
drept-cf1-28x10m, proiect introdus în 1978 și construit până prin 1981-1982 în Ploiești, Buzău și Târgoviște, nu și în București, unde domină 
cruce-cf1-6ap/et, proiect introdus tot în 1978 dar construit până prin 1986-1987.
Lista de orașe indică procentajul de blocuri comuniste la care am recenzat apartamentele, în ordinea raportului de apartamente construite până în 1978: 84% în Hunedoara, 5% în Mioveni.
Distribuția apartamentelor pe tip de camere
Lista de orașe indică procentajul de apartamente comuniste la care am identificat numărul de camere, în ordinea raportului de apartamente cu maxim 2 camere: 78% în Lupeni, 42% în Otopeni (oraș în care construcția de blocuri a luat amploare în anii 1985-1990 când dominau 3 camere).
Distribuția apartamentelor pe tip de camere și ani construcție
Am reușit să identific numărul de camere la peste 90% din apartamentele comuniste, dar doar 9% din apartamentele interbelice/antebelice și 11% din apartamentele noi.
În perioada interbelică blocurile se construiau pentru boieri și erau dominate de apartamente cu 3 și 4 camere.
Guvernul comunist a construit blocuri accesibile clasei muncitoare și țăranilor, motiv pentru care domină apartamentele de 2 camere, dar procentajul de 3 și 4 camere a crescut de-a lungul celor 42 ani de comunism.
Spre deosebire de blocurile comuniste, la unele blocuri noi sufrageria e cu bucătărie open-space și are rol și de hol, așa că apartamentele cu 2 camere au doar 1 cameră care poate fi închisă pentru a dormi. Unii dezvoltatori proiectează blocuri cu „studio” adică garsoniere în acte (nu respectă suprafața minimă de 52 m² pentru 2 camere prevăzută de lege) dar le promovează ca 2 camere (sufragerie cu bucătărie open-space + dormitor). Cum ar trebui să le inventariez pe acestea?
Numărul insuficient de camere provoacă natalitate scăzută și stres pentru părinții care împart camera cu copiii. În Europa de Vest 4 camere sunt dominante.
Definiția unui „BLOC”
În anii 1960 majoritatea blocurilor erau bară și turn, indiferent că au 1 sau 10 scări, aveau aceeași adresă stradală și număr de bloc. După 1975 tiparul a fost schimbat la șiruri de blocuri aliniate la străzi, în majoritatea orașelor (nu și în București) acestea au adrese distincte pentru fiecare scară (sau pentru maxim 2 scări).
La mine în cartier Bariera București din Ploiești, localnicii spun adeseori „bloc 4 scara A-D”, „bloc 5 scara A-H”, etc, ceea ce e GREȘIT, sunt 4 blocuri distincte 4A, 4B, 4C, 4D, fiecare cu 1 scară. Există adrese mai complicate, de exemplu în cartierul Enăchiță Văcărescu există blocul 121A cu o scară, 121B cu scările A și B, 121C1 cu scările A și B, 121C2 cu o scară.
La statistica din 2005-2008 aveam adresele blocurilor DOAR la Ploiești și Plopeni. Ploieștiul având 1803 blocuri totalizând 3167 scări și 69500 apartamente +- 0.5%. La București, necunoscând numerele blocurilor, am improvizat numărând fiecare scară ca fiind un bloc, exceptând blocurile cu 4 etaje din anii 1970 cu 2 și 3 apartamente pe etaj la care rosturile împart blocul în segmente de 2 scări, fiecare segment fiind numărat ca 1 bloc, rezultând 17446 blocuri cu 20265 scări. La alte orașe am scris numărul de blocuri doar în cartierele mai vechi de 1975 unde fiecare bloc e o clădire distinctă. Pentru comparație între orașe și pentru munca dumneavoastră, vă recomand să folosiți numărul de scări și de apartamente, e mai relevant decât numărul de „blocuri”.
Între timp OpenStreetMaps s-a dezvoltat, plus cadastral.github.io mi-au permis să fac hartă exactă la București în 2020, care a ajuns la 9000+ blocuri și 20700+ scări.
Numărul de apartamente mediu pe SCARĂ (nu pe bloc) este de 31 la București și de 15-23 la orașe mici. Chiar și 6.62 la comune gen Snagov care are 89 blocuri „vilă” cu doar 4-6 apartamente.
Brașov, Cluj, Constanța, Galați, Iași le estimez la aproximativ 4000-4300 scări de bloc și 90.000-100.000 apartamente, dar atenție, în Iași după 1975 fiecare scară de bloc are adresă stradala distinctă, astfel când am făcut baza de date detaliată la Iași în 2021 am băgat fiecare scară separat, ajungând la peste 3100 blocuri cu peste 4200 scări, pe când în celelalte orașe adresa stradală e aceeași pe mai multe scări, când voi face baza de date detaliată și la ele (în 2022?) mă aștept să am 1800-2000 blocuri cu 4200 scări.
Câte blocuri și apartamente sunt într-un oras?
Un răspuns precis nu poate fi dat, fiindcă definiția unui „bloc” e neclară, diverse metodologii de numărare rezultă cifre diferite.
În 2018 am început o bază de date a blocurilor care în cazul Municipiului București a ajuns ianuarie 2023 să includă:
Peste 9200 imobile comuniste: tot ce a construit statul comunist, incluzând imobile P+1/P+2 cu doar 4-6 apartamente care s-ar numi vile, nu blocuri. Am identificat numărul de scări și apartamente la peste 99% din ele, ajungând la un total de ~20.900 scări și 644.000 apartamente.
Peste 3000 imobile interbelice: cele de pe lista primăriei (imobile expertizate seismic) plus imobile neexpertizate cu mai mult de 3-4 etaje (pe unele străzi am inclus și imobile de 2 etaje). Dintre acestea, aproximativ 600 au 6 sau mai multe niveluri (parter + 4 etaje + mansardă). Nu am inclus cele câteva mii de vile <3 etaje care tehnic sunt blocuri, având 1 sau 2 apartamente la fiecare etaj, plus case proiectate pentru o singură familie dar locuite azi de mai multe familii.
Peste 1200 complexe rezidențiale construite după 1990: un complex poate avea mai multe blocuri dar fiindcă nu găsesc numărul de apartamente pe fiecare bloc în parte, am făcut baza de date cu un rând per complex. Numărul de scări e în curs de adăugare. Aproximativ 500 complexe totalizează peste 110.000 apartamente iar la restul 700 nu se cunoaște numărul de apartamente. La fel ca în perioada interbelică, azi se construiesc multe vile / mini-blocuri, momentan am inclus doar cele care par să aibă suprafața desfășurată mimim 2000 mp (echivalent a ~30 apartamente cu 2 camere).
Notă: pe site-ul Primăriei Municipiului București scrie așa: „Recensământul din 1992 (trei ani de la căderea comunismului) înregistra în București un număr de 109194 blocuri cu 760751 apartamente și un total de 1803635 camere, ceea ce înseamnă o suprafață de peste 46.1 milioane metri pătrați de locuință (34.3 metri pătrați pe apartament)„. Se referă la 109194 CLĂDIRI (incluzând casele) cu 760751 locuințe, că blocuri nu au cum să fie atâtea. Comparând cu cifra mea de 642.000 înseamnă că 85% din locuințe sunt apartamente la bloc.
În 2021 am cercetat orașul Iași și am inclus în baza de date peste 4300 scări cu 99.000 apartamente comuniste. Îmi asum că Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Timișoara au fiecare în jur de 4000-4300 scări și 85.000-100.000 apartamente comuniste.
Numărul de apartamente pe județe:
Județul Constanța: 131000 ± 2% din care 89000 ± 1% în Municipiul Constanța (cercetat 2022)
Județul Brașov: 129000 ± 2% din care 94000 ± 1% în Municipiul Brașov (cercetat 2023)
Județul Cluj 125000 ± 10% din care 92000 ± 10% în Municipiul Cluj-Napoca (de cercetat)
Județul Iași: 117000 ± 1% din care 99000 ± 1% în Municipiul Iași (cercetat 2021)
Județul Hunedoara: 118000 ± 1% din care 25300 ± 1% în Municipiul Deva (cercetat 2021)
Județul Galați: 104000 ± 5% din care 96000 ± 1% în Municipiul Galați (cercetat 2023)
Județul Prahova: 100000 ± 1% din care 68500 ± 1% în Municipiul Ploiești (cercetat 2018-2019)
Județul Timiș: 100000 ± 10% din care 85000 ± 10% în Municipiul Timișoara (de cercetat)
Județul Dolj: 90000 ± 1% din care 80000 ± 1% în Municipiul Craiova (cercetat 2024)
Multă muncă, foarte interesant și util în diverse domenii, spre exemplu poate fi calculat potențialul fotovoltaic al teraselor blocurilor. Eu am estimat pentru București un potențial de 5-600 MW putere instalată, ceea ce ar conduce la o producție de 6-700 GWh/an, respectiv 4,5-5 TWh/an pentru toate blocurile României, cam 8-10% din producția totală de energie electrică.
Se pot face multe alte calcule, spre exemplu pentru materialele de construcție necesare mentenanței și reabilitărilor (țevi, hidro-termoizolații etc.).
Mulțumesc
Felicitari, Ceea ce ati facut este foarte util, munca f multa , dar sunt si mici satisfacii. Succes pe viitor,
Genial!