Dacă vreți 100% siguranță la cutremur, puteți locui case pe structură metalică sau lemn, rulotă, cort, etc. Dar probabil ați intrat pe www.hartablocuri.ro fiindcă căutați un apartament la bloc.
A găsi un bloc rezistent e o loterie deoarece depinde de multe variabile: normele de proiectare, calitatea execuției, cum a fost întreținut, renovări ilegale, pereți sparți și infiiltrații de apă în sol. Nu puteți fi niciodată 100% siguri, dar pentru a vă mări șansele de câștig (blocul să rămână în picioare și apartamentul să aibă valoare bună peste 30 ani când terminați creditul), sfaturile mele ar fi cam așa:
1. Evitați blocurile dinainte de 1963 (cu mici excepții, unele imobile cu înălțime redusă, în special unele case boierești sunt mai solide decât era necesar).
2. Evitați blocurile din 1963-1978 cu 8-10+ etaje, normele seismice din 1963 s-au dovedit eficiente doar la blocurile cu <4 etaje.
3. Evitați blocurile cu magazine la parter indiferent de anul construirii. Chiar dacă azi sunt sigure, există un risc (mic) ca în viitor magazinele facă renovări incorecte care pot afecta structura de rezistență ca pe Lizeanu.
Capitole: istoria cutremurelor – istoria normelor seismice – sfaturi să găsiți un bloc mai rezistent – ce trebuie să faci la cutremur
Ingineria cutremurelor si sisteme constructive
Blocurile trebuie proiectate să distribuie forța cutremurului pe cât mai multe elemente înainte să se prăbușească. E mai ieftin să faci blocuri care vor avea nevoie de mici reparații la 30-50 ani, decât blocuri nefisurabile. Forma neregulată în plan (în special la blocurile interbelice) sau parter flexibil (magazine) sunt puncte vulnerabile.
Blocurile din prefabricate (panouri mari) din beton armat, au avut o comportare bună la cutremur. Avariile au constat în fisuri la zonele de îmbinare între panouri.
Blocurile cu pereți structurali din beton armat, au suferit numeroase avarii datorită defectelor de execuție generate de tehnologia cofrajelor glisante, acest sistem de construcție a fost interzis după cutremurul din 1977. Cele cu magazine la parter au suferit numeroase avarii datorită diferenței de rigiditate dintre stâlpii de la parter și pereții structurali de la etaje.
Blocurile cu cadre din beton armat și pereți din BCA, au diferența de rigiditate mai mica și s-au comportat bine la cutremur. Avariile au fost limitate la pereții de BCA ne-structurali.
Sursa: https://www.construieste.info/?p=4070 si https://www.construieste.info/?p=3773
Blocurile de 4 etaje sunt vulnerabile la cutremure cu oscilații de <0,5 secunde, cele de 10 etaje la oscilatii de 1 secundă, cele de 30+ etaje la oscilații de 3 secunde (simulare video). Daca perioada de oscilație a blocului coincide cu accelerația solului, intră în rezonanță și se va balansa din ce în ce mai tare până se rupe (dacă cutremurul e suficient de lung).
Cutremurele de adâncime din Vrancea generează oscilații la aproximativ 1-1,5 secunde deci de obicei blocurile de <4 etaje sunt mai sigure ca cele de 8-10 etaje, exceptând cazul în care sunt făcute din materiale mai slabe. Cutremurele de suprafață din Banat și Oltenia generează oscilații sub <0,5 secunde și astfel avariază și casele, însă nu sunt așa puternice să provoace prăbușiri.
Blocurile turn pătrate (mulți pereți structurali pe ambele direcții) sunt de obicei mai sigure ca blocurile bară îngustă (înălțimea de 3 ori lățimii și un singur perete structural longitudinal).
Dacă locuiți la etaj 8+ veți fi zgâlțâiți mai tare, dar în 90% cazuri parterul este primul care se rupe, deci în cazul unei prăbușiri, cei care locuiesc la ultimul etaj au cele mai mai șanse de supraviețuire. Vedeți blocurile Wilson și Lizeanu, parterul s-a sfărămat iar etajele au coborât 3 metri dar au rămas intacte + video pe simulator Japonia.
My sympathies to the people of Turkey who suffered in the horrible earthquake. It is a devastating tragedy. pic.twitter.com/Dn7ErruNfx
— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) February 6, 2023
Cum să găsiți avarii la blocurile vechi
Bucureștiul are peste 9000 blocuri comuniste, din care mai puțin de 300 au fost expertizate și încadrate în clase de risc seismic (majoritatea blocurilor de pe lista imobilelor expertizate sunt interbelice/antebelice). În majoritatea orașelor, numărul clădirilor expertizate e sub 5%, restul nu sunt „fără bulină” ci nu se cunoaște riscul fiindcă nu au fost expertizate.
Observ o diferență bruscă între prețurile apartamentelor <1977 și >1977, diferență până la 20% în București și alte orașe din Muntenia și Moldova (în Oltenia și Transilvania cutremurele se resimt la intensitate mai mică iar riscul de avarii e mai mic).
Observ persoane care întreabă în ce cartiere găsesc blocuri după 1977 (pentru aceștia am făcut www.hartablocuri.ro cu anul aproximativ al construcției blocurilor din toate orașele). Unii cred că toate blocurile de până în 1977 vor pica iar toate blocurile de după 1977 sunt sigure. GREȘIT!
La un cutremur de 7 grade majoritatea blocurilor vor rezista dar printre cele care se vor prăbuși pot fi atât unele blocuri construite înainte de 1977, cât și unele din 1977-1990, chiar și unele de după 1990 construite haotic pentru profitul dezvoltatorului.
Dați click pe blocul dorit pe harta blocurilor să vedeți ce denumire i-am pus, copiați-o (prima parte) în căsuța Denumire proiect din josul hărții, harta va afișa toate blocurile identice. Dacă e unul în clasa risc 1 sau 2 și restul în clase mai sigure sau neexpertizate, se poate presupune că proiectul e bun iar un bloc a avut defecte de execuție sau modificări în consistența solului, dacă sunt câteva în clasele de risc 1 și 2, se poate presupune că proiectul a fost slab și toate blocurile identice sunt de evitat.
În București majoritatea blocurilor au fost reabilitate și astfel eventualele avarii sunt ascunse, dar puteti folosi Google Streetview pentru imagini din trecut până în 2008. Deși Bucureștiul a fost pe direcția undei seismice în 1977, nu am văzut așa multe avarii ca la blocurile identice din Ploiești, probabil în provincie s-a lucrat cu beton mai slab.
Dacă aveți norocul să intrați într-un apartament nerenovat de 40+ ani, fiți atenți la crăpături în diagonală, sau verticale între stâlpi și pereți, sau de la colțurile ușilor/geamurilor în sus, acestea indică faptul pătratul format din stâlpi și grinzi a devenit paralelogram la cutremur. Exemple:
Blocul 4 din cartier Eminescu din Ploiești, construit în 1958 din cărămidă goală cu stâlpi de beton subsimensionați, încadrat în clasa risc seismic 1
Blocul 10 din Ploiesti-Nord, construit în 1962 din cărămidă plină fără stâlpi de beton, încadrat în clasa risc seismic 1
NU sunt periculoase crăpăturile verticale dintre tronsoanele blocurilor, ele sunt rosturi de dilatare acoperite cu tencuială care se crapă și la cutremure de 5 grade. Acest video filmat în Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești arată marmura care acoperea rosturile de dilatare s-a exfoliat la cutremurul de 5,7 grade din 28 octombrie 2018.
Blocul CCVEST, construit în 1960 din cărămidă goală cu stâlpi de beton subsimensionați, încadrat în clasa risc seismic 1, simpla intrare în casa scării îti poate da fiori, de fapt e un bloc special compus din tronsoane de 4 și 7 etaje, fiecare cu stâlpii lui dar cu scară comună, fără elemente structurale care să le lege, crăpăturile vizibile pe casa scării reprezintă rostul dintre tronsoane și NU indică neapărat risc seismic ridicat.
DAR… pe spatele aceluiași bloc vedem crăpături grave la etajul 1, crăpături în diagonală cârpite sub geamurile etajelor 2 și 3, acestea indică faptul că blocul a avut avarii grave în 1977.
Blocurile H și I de pe strada Griviței, construite în jur de 1960-1964 nu au fost niciodată expertizate deci nu apar pe lista oficială a imobilelor cu risc seismic, dar unii stâlpi îngroșați ulterior și crăpăturile verticale între stâlpii de beton și pereții de cărămidă, indică un risc seismic ridicat.
Blocurile noi sunt mai sigure?
Spre deosebire de perioada comunistă când normele se respectau cu strictețe ca poporul să aibă încredere în partid, dezvoltatorii privați de azi sunt interesați să vândă apartamentele în profit, nu să facă blocuri durabile pe termen lung.
Majoritatea blocurilor noi se construiesc cu structură pe cadre de beton și pereți de BCA, pentru a putea avea parcări subterane și elimina situația în care subsolul/parterul e mai flexibil ca restui blocului. BCA e bun izolator termic dar slab fonic, betonul e bun izolator fonic dar slab termic.
Există blocuri cu finisaje de lux și structură slabă, dar și invers. Ceea ce contează în cazul unui cutremur nu e grosimea stâlpilor ci cantitatea de fier-beton din ei, ceea ce nu prea aveți cum să o aflați dacă nu ați făcut vizite în timpul șantierului.
Prin comune gen Chiajna și Popești-Leordeni se vând apartamentele la prețuri infime datorită infrastructurii proaste, sunt șanse mari ca dezvoltatorii să fi făcut economie la materiale. Dar probleme la structura de rezistență au fost identificate și la Asmita Gardens (cel mai înalt complex rezidențial din România).
Orientați-vă la dezvoltatori care nu se abat de la lege și care folosesc materiale de calitate. Care sunt aceștia… probabil vom ști doar după următorul cutremur de 7+ grade, vedem care blocuri pică iar în restul putem avea încredere.
Evitați blocurile înguste și asimetrice, precum acesta de pe Mihail Sebastian (fundație lată de 3,5 metri plus consolă 2 metri).
Istoria cutremurelor din România
Magnitudinea cutremurelor se măsoară pe scara Richter la epicentru, intensitatea se măsoară pe scara Mercalli și depinde de locația unde te afli. Avarii apar în arealul cu intensitate VII+ (portocaliu în harta de mai jos pentru cutremurul din 1977).
Cel mai puternic cutremur pe teritoriul României a avut loc la 14 octombrie 1802 pe stil vech (stil vechi) / 26 octombrie 1802 (stil nou), magnitudine estimată 7,9 – 8,2 grade Richter și adâncime estimată 150 km. Unda sa de șoc s-a simțit și în Moscova, Sankt Petersburg, Insula Creta și Marea Egee. Cutremurul a ținut 2 minute și 30 de secunde. În București, multe clădiri au căzut. Turnul Colței s-a prăbușit parțial.
Alt cutremur puternic a avut loc pe 11 ianuarie 1838 (stil vechi) / 23 ianuarie 1838 (stil nou), magnitudine estimată 7,5 Mw, adâncime nespecificată.
În Țara Românească s-au prăbușit 217 biserici, cele mai multe în Râmnicu Vâlcea și Craiova. În București, conform unui raport oficial, s-au prăbușit 36 de clădiri inclusiv Hanul lui Manuc și Biserica Sf. Silvestru. La data de 13 ianuarie 1838, Manolache Florescu, șeful poliției București, a prezentat un raport ce arăta că 8 persoane au murit și alte 11 persoane au fost rănite. Ulterior, raportul a fost revizuit și a arătat că 73 de persoane au fost ucise și 14 rănite. Chateaugiron, consulul francez la București, a raportat că au murit peste 720 de persoane, și că „dezastrele cauzate în acest oraș de acest eveniment sunt imense și nu pot fi evaluate”.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 s-a produs la ora 03:39 dimineața, magnitudine 7,4 grade Richer (7,7 Mw) și 133 km adâncime. Un singur bloc s-a prăbușit în București: Carlton, alte zeci de blocuri au fost avariate. Majoritatea pagubelor s-au înregistrat în Moldova și Basarabia.
Informațiile referitor la pagube au fost cenzurate datorită războiului, cifra precisă a victimelor a fost doar estimată la 1000 morți și 4000 răniți. În 1982, memoriile publicate de vicepremierul României la momentul evenimentului, indicau 593 de morți și 1271 de răniți în toată țara.
Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22:22, magnitudine 7,2 grade Richer (sau 7,4) și 94 km adâncime, deși mai mic, a fost resimțit cu intensitate mai mare și a produs mai multe pagube decât cutremurul din 1940, datorită adâncimii mai mici a propagat unda de șoc către București unde s-au prăbușit 33 clădiri mari (3 comuniste și restul interbelice), unele avariate de cutremurulul din 1940.
Oficial au fost 1578 morți din care 1424 în București, plus circa 11300 răniți în toată țara. Articol dedicat: Lista blocurilor prăbușite / avariate cu poză și o scurtă descriere la fiecare.
Aici e un document despre blocurile prăbușite sau avariate în 1940 și 1977 (autor necunoscut).
Poze făcute la 1 lună după cutremur pe pagina de Facebook Muzeul Cineastului Amator.
Cutremurul din 31 august 1986 s-a produs la ora 00:28, magnitudine 7,1 grade Richter, adâncime de 131,4 km. Cea mai afectată regiune a fost Focșani-Bârlad, unde intensitatea seismului a fost de VIII grade pe scara Mercalli, provocând prăbușirea unei biserici.
În România au fost 8 morți (niciunul în București) și 317 răniți, în principal datorită pagubelor elementelor non-structurale (tencuială căzută).
În Republica Moldova, în regiunea Chișinău-Kagul au fost consemnate 2 morți, 558 răniți, 12.500 sinistrați și 55.000 case avariate. În Chișinău există anumite mențiuni neoficiale cu privire la prăbușirea a 4 blocuri de locuințe, rezultând aproximativ 100 de victime, dar aceste informații nu sunt validate de informațiile oficiale.
3 cutremure consecutive s-au produs pe 30-31 mai 1990, la o adâncime de 89 km. Primul cutremur s-a produs la ora locală 30 mai 14:40:06, magnitudine 6,9 grade Richter, urmat de peste 80 de replici în următoarele 13 ore. pe 31 mai ora 3:17:00 a avut loc al doilea cutremur cu magnitudinea de 6,4 grade Richter. După 3 secunde, s-a produs și al treilea seism (6,1 Mw), toate 3 fiind resimțite cu intensitate VII.
În România au fost 8 morți și 362 răniți. În RSS Moldovenească au fost 4 morți și zeci de răniți. În nordul Bulgariei, o persoană a murit în urma unui atac de cord.
Cutremure se produc și în regiunea Banat, cel mai puternice fiind pe 12 iulie 1991 (5,7 Mw, adâncime 11 km) și 2 decembrie 1991 (5,6 Mw, adâncime 9 km), fiind cutremure de suprafață, au fost resimțite cu intensitate VIII doar pe o rază de câteva zeci de km.
O serie de cutremure s-au produs în februarie 2023 în Oltenia, cel mai puternic a avut loc pe 14 februarie 2023, având magnitudine 5,7 Mw Richer și intensitate VII, producând numeroase avarii în județele Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin dar și în Serbia, determinând specialișii să redeseneze harta seismică a României.
Dacă România ar fi lovită azi de un cutremur identic ca magnitudine, adâncime și oră ca cel din 1977, ne putem aștepta la 5.000 – 10.000 morți (estimare personală fără bază științifică), în orice caz pagubele vor fi mai mari ca în 1977 fiindcă starea clădirilor s-a degradat între timp. Majoritatea blocurilor vor supraviețui, dar printre blocurile prăbușite se pot număra blocuri din fiecare generație, <1963, 1963-1977, 1977-1990, >2000 iar lumea va realiza în sfârșit că anul construcției nu oferă garanție 100%, lucrurile depind de cum a fost întreținut blocul, pereți sparți, și de NOROC.
„Conform datelor calculate în proiectul RO-RISK, impactul unui astfel de scenariu este unul deosebit de grav, afectând peste două treimi din suprafața țării și generând importante pierderi în vieți omenești, materiale și financiare, după cum urmează: peste 42.000 de morți, aprox. 300.000 de răniți, un procent mediu de 14% clădiri afectate la nivel de fiecare localitate din țară, peste 850 de km de infrastructură de transport distrusă, și pierderi materiale directe de peste 25 miliarde Euro”, se arată în planul IGSU. Sursa: Stirile PRO TV.
Nimeni nu poate prezice numărul real de clădiri care se vor prăbuși sau numărul de victime deoarece va depinde de magnitudine, adâncime, durată, oră, etc. Un cutremur iarna va amplifica numărul de victime, deoarece supraviețuitorii pot muri de frig înainte să fie salvați. Un cutremur dimineața sau noaptea va produce mai puține victime, majoritatea fiind în casele lor sau la muncă. Un cutremur seara va produce mai multe victime, mulți vor fi loviți de geamuri sparte și cărămizi în centrul vechi din București unde sunt majoritatea clădirilor periculoase, cu magazine și restaurante pline în fiecare seară.
Deși nu este o regulă, alternanța ultimelor cutremure duce la probabilitate mai mare ca următorul cutremur major să se producă pe falia de 130-140 km adâncime și să se resimtă mai putermic în Moldova decât un cutremur pe falia de 90-100 m adâncime care s-ar resimți mai puternic la București.
Care vor fi oare efectele cutremurului următor asupra prețurilor imobiliare? Cel mai probabil toată piața va scădea, dar unii spun că dacă se vor prăbuși suficiente blocuri și stocul de locuințe va fi redus semnificativ, cele care au scăpat fără avarii pot să crească prețurile. Este posibil să reapară teama de a locui la bloc, ceea ce face mai profitabile investițiile în terenuri de casă.
Tot ce putem face e să ne rugăm să nu avem cutremure peste 7 grade. Poate un cutremur de 6-7 grade asemănător cu cele din 1986 și 1990, care să producă avarii fără prea multe victime, ne-ar fi de ajutor să ne arate adevărul, să trezească autoritățile să expertizeze TOATE blocurile (vechi și noi) pentru a stabili riscul seismic, să determine proprietarii imobilelor Rs I și II să își dea acordul pentru consolidare, iar autoritățile vor înceta să dea autorizații de construcție pentru blocuri care se abat de la lege.
INFP a făcut această hartă cu blocurile prăbușite sau avariate la fiecare cutremur. Observați că majoritatea erau în zona Calea Victoriei – Bulevardele Nicolae Bălcescu și Magheru – Piața Rosetti și aveau peste 8 etaje.
Istoria normelor seismice
Progresul tehnologic de la sfârșitului secolul 19, în special inventarea ascensorului și betonului armat a dat startul construcției de clădiri din ce în ce mai înalte. La începutul secolului 20 diverse țări au reglementat folosirea betonului armat.
După cutremurul din San Francisco (1906) au apărut primele reglementări seismice din lume, după cutremurul din Messina (1908) au apărut reglementări și în Europa. În România s-a publicat abia în 1927 traducerea normelor de proiectare germane din 1925, scrise pentru clădiri de maxim 30 metri înălțime într-o țară fără cutremure puternice (sursa: we-better.com).
Perioada interbelică a fost un boom imobiliar, investitorii cumpărau case în zonele centrale pe care le demolau și înlocuiau cu blocuri cu până la 12 etaje. În spatele fațadelor Art Deco adeseori simetrice și cu elemente repetitive se ascund compartimentări dezordonate. Arhitecții interbelici puneau accent pe a satisface dorințele investitorilor și nu pe respectarea normelor, proiectând blocuri care să umple în întregime parcelele de teren, adeseori cu forme neregulate. Stâlpii subdimensionați și nealiniați în plan orizontal, uneori nici în plan vertical datorită etajelor superioare retrase, plus fațadele cu bovindouri și alte decorațiuni grele, le-au făcut vulnerabile la cutremure.
Diverse recomandări seismice au apărut încă din anii ’40, dar ele nu au fost obligatorii.
Blocurile comuniste din anii 1950 se construiau solid, cu pereți de cărămidă plină de 30-40 cm grosime, stâlpi de beton doar la blocurile de peste 5 etaje.
După 1958 pentru reducerea costurilor și mărirea producției, majoritatea blocurilor s-au făcut cu stâlpi din beton subdimensionați, pereți principali de 20 cm si interiori de 10 cm, din cărămidă cu goluri, acestea au suferit cele mai mari avarii, cel puțin în Ploiești toate blocurile din 1958-1963 cu 7-9 etaje plus unele blocuri cu 3-4 etaje au fost expertizate și încadrate în clasele I și II de risc seismic. În București s-au construit mult mai multe blocuri turn însă doar o mică parte au fost expertizate.
Normele seismice obligatorii s-au introdus în România prima dată în 1963, datorită cutremurului de la Skopje, inspirate din normele americane și sovietice unde se produc cutremure de suprafață, fără a se cunoaște multe despre cutremurele de adâncime din zona Vrancea. Normele au fost actualizate în 1970, 1978-1981, 1996, 2006, 2013 (sursa: revistaconstructiilor.eu și Cod proiectare seismica.pdf – pagina 62).
Astfel, toate blocurile construite după 1963 au fost din cărămidă cu stâlpi de beton cu rezistentă mărită, din beton monolit sau prefabricate de beton. Blocurile pe cadre (stâlpi și grinzi de beton și pereți de BCA) au apărut în anii ’70.
La cutremurul din 1977 s-a observat că normele din 1963 au protejat de avarii blocurile cu maxim 4 etaje, dar nu și unele blocuri turn, în special celor cu parter flexibil (magazine), unde au apărut numeroase crăpături în stâlpi, căptușiți după cutremur. Cutremurul din 1977 pus capăt construcției de blocuri monolit turnate în cofraje glisante, fiindcă unele au avut defecte de execuție și au suferit avarii, dar asta NU înseamnă că blocurile din 1964-1977 din panouri prefabricate sau stâlpi de beton și pereți de cărămidă sunt nesigure. Majoritatea blocurilor de 4 etaje se construiau din panouri prefabricate fără stâlpi, de asemenea au suferit crăpături la îmbinările pereților, lucru normal care nu reprezintă pericol, armătura ține blocul în picioare. Blocurile în care s-au sesizat avarii au fost expertizate și încadrate în clasele II și III de risc seismic.
Nicolae Ceaușescu a promis inițial consolidarea tuturor clădirilor afectate până în mai 1977, lucru imposibil dpdv tehnic. Nicolae Ceaușescu convoacă o ședință urgentă în București. Pe 4 iulie, circa 300 de persoane (ingineri, arhitecți, lideri de partid și ai administrației locale), sunt strânși într-o sală din spatele CC și li se ordonă de către Ceaușescu să sisteze toate lucrările de consolidare la clădirile afectate de cutremur, să se rezume la cârpeli care pot fi finalizate până în august 1977 și a aduce clădirile la starea dinainte de cutremur, NU consolidate pentru a corespunde normelor seismice actuale. Numai în Capitală, peste 10.000 de clădiri au fost lăsate astfel în vulnerabilitate. Dar sunt cunoscute blocuri la care reparațiile au continuat în secret până în 1979. Matei de la Re:Rise a publicat în premieră în 2022 stenograma completă a sedinței: ordinulcriminal.ro.
Normele de proiectare au fost îmbunătățite în 1978 și 1981, dar calitatea execuției s-a degradat către sfârșitul anilor 1980 datorită stării de austeritate. Renovarea apartamentelor a scos la iveală bucăți de lemn, ziare și nisip unde trebuia turnat beton, panouri prefabricate sudate necorespunzător, constructorii furau materiale, etc. La cutremurele din 1986 și 1990 au apărut mici crăpături în unele blocuri înalte. Majoritatea blocurilor construite după 1977 care au fost expertizate, sunt încadrate în clasa III de risc seismic adică pot suferi avarii doar la elemente nestructurale.
În concluzie: până în 1963 blocurile NU au fost proiectate să reziste la cutremure ci doar la gravitație, doar norocul a făcut ca majoritatea să reziste. Blocurile construite în 1963-1990 au fost proiectate să reziste la forțele pe care le-ar genera un cutremur de până la 8 grade. Dar câte din ele vor mai rezista? Se zvonește că blocurile comuniste au garanție de 50 ani, însă pot rezista și sute de ani dacă ar fi întreținute corespunzător, ceea ce nu se întâmplă în România, mai ales după 1990 mulți pereți au fost sparți de nevoile de recompartimentare a apartamentelor și spațiilor comerciale. În teorie pot fi sparți doar pereții de 5 cm care îmbracă țevile din baie și bucătărie, sau cei de la debaralele care nu sunt pe linia stâlpilor. Pereții de 7-10 cm care despart camerele nu susțin greutatea blocului dar fiind între stâlpi, au și ei un rol în a prelua forțele laterale la cutremur. PRO TV a arătat cazuri în care au spart chiar pereți de rezistență.
Exemplu: în Santander, Spania au apărut crăpături în fațada unui bloc P+5 în timpul renovărilor la barul de la parter, iar pe 19 iulie 2017 blocul s-a prăbușit la 9 ore după evacuarea locatarilor (știre + video).
În România nu au fost deocamdată prăbușiri în timpul renovărilor, dar la următorul cutremur de peste 7 grade unele blocuri (chiar și construite după 1977) se pot prăbuși din cauza structurii slăbite de renovările haotice (ca Lizeanu prăbușit în 1977 din cauza agenției loto de la parter care a spart un stâlp de rezistență ca să facă loc unei mașini).
Ați crede că niciun bloc comunist nu mai e sigur ci doar cele noi. GREȘIT din nou. Conform legilor de după 2000 (unde pot găsi legea exactă?) în teorie blocurile trebuie proiectate să reziste la cutremure de până la 8,5 grade, dar în practică fiecare proiectează cum vrea, pentru a își maximiza profitul.
PRO TV a difuzat în 2010 seria de reportaje „Există viață după cutremur” arătând cum statul girează abaterile de la lege. Unii dezvoltatori imobiliari, după ce au obținut dubios autorizații de construcție pentru proiecte care deja încălcau legea, au modificat proiectul, adăugând mai multe etaje, transformând parcarea în apartamente la demisol, după care calitatea execuției a fost dezastruoasă (betonul nu a fost turnat omogen, armătura neînvelită, etc). Până și Asmita Gardens (cel mai înalt complex rezidențial din România) are probleme grave la structura de rezistenta.
Turcia este lovită de cutremure de peste 7 grade la aproximativ 10 ani: 1976 (7.5 Ms, 4000 morți), 1999 (7.6 Mw, 17127 morți), 2011 (7.2 Mw, 406 morți), 2020 (7.0 Mw, 116 morți), suficiente cât să facă legi de construcții solide, și totuși la fiecare cutremur se prăbușesc atât blocuri vechi cât și blocuri recent construite, datorită legilor încălcate și defectelor de construcție (rămâne de aflat adresa blocurilor prăbușite și anul construcției). https://www.youtube.com/watch?v=M7zbMA3c9rs
Unii proprietari din blocurile interbelice susțin că dacă blocul lor a rezistat cutremurelor din 1940 și 1977, a făcut mușchi și va rezista pe vecie. GREȘIT din nou. Cutremurele nu antrenează blocurile, din contră, fiecare cutremur slăbește rezistența blocurilor și odată ce au suferit avarii la elementele structurale, ele trebuie să fie consolidate pentru a preveni prăbușirea la următorul cutremur (sursa: dor.ro), dar în același timp casele boierești de înălțime redusă, construite solid cu mult peste normele de la vremea respectivă, care au trecut toate cutremurele fără nici o avarie, au șanse să rămână în picioare la încă un cutremur mare suferind cel mult avarii, în timp ce unele din blocurile construite după 1977, acelea care au suferit avarii la cutremurul mediu din 1986, vă puteți imagina că un cutremur mare ca în 1977 le va avaria serios sau chiar prăbuși.
Diverse persoane susțin că anumite blocuri sunt construite pe arcuri / bile / role antiseismice. Niciun un bloc comunist nu are așa ceva, dacă ar avea „base isolation” erau vizibile în subsol iar în jurul blocului era spațiu de 1 metru. Video spital Japonia +Art Gallery in Christchurch + video simulare.
Ce să faci în caz de cutremur
În primul rând, păstrați-vă calmul și NU alergați spre ieșirile din clădiri (în special în mall-uri și alte zone aglomerate aglomerate). Majoritatea clădirilor sunt proiectate să vă protejeze la cutremure de până 8 grade. Panica poate creea mai multe victime decât cutremurul propriu-zis!
Exemplu: la petrecerea de halloween din 29 octombrie 2022 din Coreea au murit peste 150 oameni călcați în picioare: https://en.wikipedia.org/wiki/Seoul_Halloween_crowd_crush.
Prin bătrâni se vorbește că a sta sub tocul ușii e cel mai sigur. FALS. Poate doar la casele din chirpici pereții se fărâmă mai repede ca tocul ușii. Sau sub grinzile de rezistentă. Din nou FALS.
Pe multe site-uri se recomandă să vă adăpostiți sub masă, bancă, etc. Acest lucru vă poate proteja de tencuiala care pică din tavan dar NU vă salvează, ba chiar vă omoară în cazul prăbușirii clădirii.
La blocuri e ideal să stați la intersecția a 2 pereți de rezistență, departe de pereții despărțitori de 7 cm și de mobila înaltă care se poate răsturna. Dar în cazul prăbușirii e de preferat să stați ghemuiți LÂNGĂ un obiect solid, NU sub el.
Exemplu: video dintr-un apartament Turcia 6 februarie 2023, pereții interiori se prăbușesc apoi locatarii coboară scările după ce cutremurul s-a terminat. La cutremurul din Mexico City din 1985, plafonul s-a prăbușit peste băncile școlii, toți copiii au fost striviți sub bănci dar ar fi fost salvați dacă se aflau în golurile rămase între bănci (sursa: igsu.ro).
NU încercați să ieșiti afară folosind liftul sau scările (acestea se prăbușesc primele), sau sărind pe geam (poate cădea tencuială și geamuri sparte). Nu merită riscul decât dacă vă aflați la parter și ajungeți afară maxim 10 secunde.
Nu am văzut nici un caz documentat de prăbușire a scărilor la cutremur dar restul blocului să rămână intact (voi ați văzut?), ci doar cazul blocului de 12 etaje din Prešov, Slovacia distrus pe 6 Decembrie 2019 de o explozie de gaz la etajul 11, casa scării s-a prăbușit de la ultimul etaj până la parter, în timp ce blocul a rămas în picioare. 7 persoane au murit în urma exploziei și incendiului, restul locatarilor au fost evacuați pe scările pompierilor (poze, video), ulterior blocul a fost demolat.
Video din Turcia 6 februarie 2023, 90 secunde de balans în care cad bucăți de fațadă, apoi un rând de camere, restul blocului rămâne în picioare.
Ținând cont că majoritatea oamenilor petrec o treime din viață dormind, rostogolirea lângă pat vă poate salva viața în cazul prăbușirii blocului (în special dacă locuiți la ultimul etaj), înfășurați în plapumă pentru a evita asfixierea și a vă proteja de frig dacă e iarnă. Acum depinde și cât de repede se vor mișca cei de la ISU, dacă vor fi sute de clădiri prăbușite, autoritățile nu vor putea dezgropa pe toată lumea în timp util.
Poate fi util un aparat de radio cu baterii ca să fiți la curent cu știrile, iar un telefon mobil ca să postați pe Facebook adresa unde ați fost îngropat sub moloz.
Articol publicat pe 1 Martie 2019, modificat și completat ulterior. Ai informații de adăugat sau vreo opinie contrarie? Lasă un comentariu în josul paginii.
Comform calculelor de-aici, youtube.com/watch?v=522SJy5aFKw, rezulta ca blocurile proiectate intre 1964 si 1977 au o rezistenta de proiectare la jumatate fata de a celor din anii 50 desi chipurile tineau cont de calcule seismice (de „doar” 7 grade), doar ca erau un pic gresite (incomplete), ceea ce corespunde cu ce-mi povestea un amic de la Constructii ca le-a zis profesorul de structuri. Asa se-ntampla cand renunti complet la intuitie si te bazezi doar pe modelul matematic (ca in anii 50 cu normele italiiene care recomandau sa reziste in plus la 10% din greutate, mai bune decat cele germane interbelice cu doar 5%, intamplator erau mult mai apropiate de normele din 1978, doar ca sufereau de prindere defectoasa a grinzilor de stalpi -fata de cele interbelice care mai erau si cu armaturi subdimensionate – problemele acestor prinderi au fost descoperite si solutionate ulterior lui 1963 pe plan mondial). Intamplator, aplicarea imediata a acestor imbunatatiri a prinderilor si ductilitatea fierului a salvat blocurile turn facute intre 63 si 77, si au ramas in picioare la final. Doar ca intuitia ne zice ca subdimensionarea betonului nu se poate sa fi ramas fara urmari practic la nici una din aceste cladiri. Modelul matematic va fi imbunatatit drastic abia peste vreo 25 de ani cand cu ajutorul computerelor simularile se apropiau de ceea ce intuitia ar fi zis din prima. Grecilor antici si egiptenilor le-a zis de acum 3000 de ani: si anume, nu doar ca baza trebuie sa fie mai lata decat varful.cladirii, ci si stalpii si grinzile. Pe Bd. Unirii, Decebal si Burebista deja realizasera ca modelul matematic e doar un model, e supus imbunatatirii pe baza introducerii in model a unor factori care initial au fost omisi (fiindca nu s-au gandit si pe durata constructiei oamenii vor tot descoperi factori omisi) si au decis sa nu renunte complet la intuitie si iata ca au produs blocuri cu cadre cele mai adecvate zonei seismice a Romaniei -probabil cautand inspiratie in lume, au vazut ca Japonia nu se aplica fiindca au cutremure mici si dese, si atunci au gasit Chile pe harta (era si Mexic si Turcia, dar si ei cautau ca si noi). Asfel ca le-au limitat la 8 etaje, iar pe Burebista la 7 la cele de dupa 90, fiindca pornind de la o grinda si stalp normale la ultimul etaj si tot marind dimensiunile ajungi la parter sa ai peste 1m grosime la grinda si stalp, conditii in care camera arata deja insuportabil de grotesc, spre infiorator (deci da, poti modifica interiorul si la ele, dar cu ce pret? -o grinda de 1m grosime care inainte parea de 30cm, fiindca restul erau in perete si camera vecina?).
Zgarie nori in zona seismica din Romania ? Pai intuitia ne-ar zice sa tot fie in Anglia, Franta si Germania unde placile tectonice se despart, dar nu la noi unde se apropie.
Cladirile ar trebui sa dureze sute de ani? si se dau exemple ruinele din Grecia si Coloseum-ul? Sau chiar biserici din Romania? Pai Coloseumul e circular si bisericile noastre la fel, si efortul se distribuie de-a lungul zidului, ruinele grecesti au stalpi conici. Deci da, pot rezista si locuintele sute de ani daca le faci circulare, dar si zidurile / cadrele mai groase la baza si mai inguste la varf, alfel, din pacate, nu.
Nu înțeleg SCOPUL commentului tău, am încercat să dau reply pe email și am văzut că adresa de email pe care ai pus-o e INVALIDĂ.
Ai pus comment-ul pe https://www.teoalida.ro/experienta/ deși era mai potrivit pentru https://www.teoalida.ro/blocurile-si-cutremurul/ așa că l-am mutat eu.
Vrei să iau commentul tău ca o sugestie de modificare al articolului? Tu ai scris același lucru ca în articolul meu, doar că cu alte cuvinte mai puțin „academice”.
Știu și eu că în anii 1970 majoritatea blocurilor aveau 4 și 10 etaje iar în anii 1980 majoritatea blocurilor aveau 4 și 7-8 etaje, să fie cutremurul motivul schimbării? Dar în unele zone din București construite în jurul anului 1980 sunt blocuri cu 8 și cu 10 etaje amestecate. Totuși sunt un număr redus de blocuri mai înalte construite spre sfârșitul anilor 1980, în Piața Alba Iulia care au P+M+13 și în Piața Victoriei P+M+12.
Nu am văzut blocuri în România la care stâlpii și grinzile sunt mai groase la parter și să se subțieze pe parcurs către ultimul etaj, dar am văzut așa ceva în Hong Kong.
ce zici ma martalogule?
La cine te referi?
traitiar mta
Casharel, daca esti strain, te iertam ca pocesti limba romana! Daca nu… RUSINICA!
TU SA TAKI IN PLM
Casharel Bibanul e un copil idiot care nu are ce face si mă spamează cu mesaje prostești. Din 4 martie încoace mă contactează de pe diverse IP-uri (că IP-ul lui original i l-am banat) pretinzând că e diverse persoane și îmi scrie ASTA… https://www.teoalida.ro/2020-03-04/
Salutare,
Felicitari pentru articol, este foarte bine documentat. Ne poti spune cum putem identificata o constructie de tip monolit? Ma refer vizual, din 3 blocuri sa ne dam seama care e structura monolit si care nu.
Iar in acelasi timp poti detalia recomandarea de a evita blocurile din 1963-1980 din beton monolit și 8-10 etaje.?
Mersi !
ce monolit ba baga-ti mintile-n cap
Dă-i cu pumnul în perete și vezi dacă sună a cărămidă, BCA sau beton. Dar vezi că betonul monolit și prefabricatele din beton sună la fel. Apoi îți dai seama că nu am eu cum să bat în pereți la toate blocurile.
În baza de date a blocurilor am făcut o coloană pentru materialul de construcție, dar am preferat să NU o completez până nu sunt sigur că adaug materiarul CORECT ca să nu induc lumea în eroare.
Doar la Câmpina am indicat materialul de constructie conform unei liste de la primărie, care nici aia nu e corectă, blocuri identice din ~1980 de pe Bulevardul Carol apar fie ca beton armat, fie ca panouri prefabricate.
@Casharel Bibanul Nu te baga aiurea în seamă.
Nu cred că Bibanul e doar infantil. Cel mai probabil e un agent imobiliar care are „pe stoc” niște apartamente în clădiri „fără risc seismic”, dintre cele care au făcut mușchi la fiecare cutremur.
Nu cred că un agent imobiliar ar avea destul timp să dea astfel de mesaje prostești https://www.teoalida.ro/2020-03-04/
Mulțumim pentru postare. Foarte bine detaliat.
Intrebare:
Cum s-a stabilit că blocurile monolit sunt nesigure? Dimpotrivă, mulți cred că este exact invers.
Dacă te uiți pe https://www.teoalida.ro/harta-ploiesti/#propuneri-cartiere-1970 vei vedea că erau în proiect multe blocuri P+10 monolit (cofraje glisante și cofraje metalice plane) care NU s-au mai construit, de exemplu în cartier Mihai Bravu s-a construit doar 1 bloc cu 10 etaje în 1977-1978, trebuie să fi existat un motiv pentru care nu s-au mai construit blocuri monolit și ipoteza mea e că nu se comportau bine la cutremur. Dacă are cineva altă explicație să îmi spună!
Un articol excelent! Multumim pentru informatii!
Va multumesc pentru articol! Sunt in cautarea unei locuinte (apartament cu doua camere, plata cash) si mi-au atras atentia mai multe imobile din Floreasca, blocuri construite in 1970, avand 3 etaje. Unul dintre apartamente se afla la etajul 1 din 3, cladire intretinuta (cel putin aparent). Ce parere aveti de aceste blocuri referitor la riscul seismic, s-ar merita o astfel de investitie pentru locuit pe termen lung?
Va mulțumesc pentru acest material! Îl consider foarte complet, bine explicat, ușor de înțeles pentru cei interesați, neinițiați în domeniul construcțiilor!
Felicitări pentru ceea ce faceți!