Începând cu 2019 desenez planuri de blocuri comuniste în AutoCAD, ajungând în 2022 la peste 80 planuri detaliate (pereți cu dimensiuni exacte, uși, geamuri, mobilă), și alte 60 schițe provizorii (doar axele pereților, unde nu am găsit planuri cu cote și/sau nu am avut timp să le desenez detaliat), ele reprezintă 80% din fondul locativ comunist din București, Ploiești, Buzău, Târgoviște, și probabil 50% din România). Puteți localiza blocurile cu o căutare după releveu pe harta interactivă. Ofer la download planuri AutoCAD DWG contra cost!
News septembrie 2022: am început procesul de schimbare a planurilor GRI cu noi planuri cu fundal ALB, unele redesenate la o acuratete mai mare (80% planuri schimbate în septembrie 2022, alte 4 în ianuarie 2023, restul 10% urmează).
Linkuri rapide: planuri 1960> – planuri 1970> – planuri 1977> – planuri 1985> – Lift – Blocuri neobisnuite – Istorie / making of – reabilitare termică
Am desenat folosind proiectele de reabilitate termică sau planuri de apartamente individuale găsite pe diverse site-uri de anunțuri imobiliare sau trimise de vizitatorii site-ului. Am observat că majoritatea blocurilor au fost proiectate cu travee multiplu de 30 cm (2,40m, 2,70m, 3,00m, 3,60m, 4,20m, etc), pereți de rezistență de 15 sau 20 cm și pereți despărțitori de 7,5 cm.
Prefer planuri originale din perioada comunistă (poza 1) dar sunt greu de găsit, în 90% cazuri găsesc schite de amatori (poza 2), lipsesc debarale, nișa de conducte și aerisiri, etc (la fel sunt și proiectele de reabilitare termică), desenate de oameni care fac propriile măsurători, iar datorită pereților strâmbi (lungimea unor camere diferă cu câtiva cm între podea și tavan) am găsit schițe cu dimensiuni diferite pentru apartamente identice, urmărind dimensiunile camerelor ies pereții cu dimensiuni neconcordante, eu fiind nevoit uneori să rotunjesc dimensiunile la 5-10 cm pentru ca pereții să arate frumos în planul blocului colorat (poza 3).
Pentru a facilita găsirea de blocuri asemănătoare, am inventat un sistem de denumiri pentru proiectele de blocuri după următorul format: interval de ani între care s-a construit + formă + dimensiune + confort + (opțional) numărul de camere pe un etaj obișnuit. Denumirile care nu respectă formatul sunt provizorii și urmează să le definitivez ulterior. Denumirile mele NU corespund cu vreo denumire oficială din perioada comunistă (dacă or fi existat denumiri oficiale). Ar fi amuzant ca invențiile mele să devină virale, să vedem anunțuri “vând apartament în bloc tip bară cu băi centrale.”
Pe această pagină /planuri NU am publicat toate planurile desenate, restul le voi publica după ce definitivez denumirile fișierelor PNG, până atunci puteți vedea planurile nepublicate dând click pe blocurile respective de pe hartă.
Seria anilor 1950
În anii 1950 construcția de blocuri era limitată la coloniile muncitorești în jurul fabricilor și mici cvartale pe terenurile virane din orașe, de exemplu:
București: Bucureștii Noi, Cățelu, Ferentari (blocurile roșii), Muncii (azi Basarabiei), de notat parcelările interbelice Floreasca, Pieptănari, Vatra Luminoasă, unde multe parcele erau încă libere, comuniștii le-au umplut cu blocuri.
Ploiești: Eminescu (1957-1960), Hașdeu (1959), Mândra (1957), 24 Ianuarie / cvartal Pistol (1958).
S-a mai construit masiv și în Hunedoara, Valea Jiului, Onești, Ștei.
Cartierele anilor 1950 erau dominate de blocuri de 1-2-3 etaje, dar s-au construit și cu 5 etaje fără lift pe Șoseaua Panduri nr. 60, 5 etaje cu lift pe Bulevardul Basarabia, 6 etaje pe Bulevardul Iancu De Hunedoara nr. 33 și 35, 7 etaje pe Strada Ion Câmpineanu nr. 1 (pe locul blocului Carlton prăbușit la cutremurul din 1940). În afara Bucureștiului, cel mai înalt bloc din seria ’50 pe care l-am găsit până acum are 5 etaje: Lupeni, Strada Gorunului nr. 2.
Am observat 2 standarde: unele blocuri aveau tavan 2,9 – 3,0 metri, scară 19-20 trepte, cu apartamente de aproximativ 55-60 mp la 2 camere și 75-80 mp la 3 camere, cu baie și WC separate. Celelalte blocuri aveau tavan 2,7-2,8 metri, scară 18 trepte, cu apartamente de aproximativ 45 respectiv 60 mp și o singură baie. Apartamentele de 4 camere erau o raritate și până acum nu am reușit să aflu câte băi aveau.
Ambele aveau scară cu balustradă de beton, iar fațadele erau bogate în decorațiuni. Pereții erau de 30-40 cm grosime din cărămidă plină, stâlpii de beton nu existau (cu mici excepții, am văzut proiecte de reabilitare din Vatra Luminoasă și Floreasca care confirmă că au stâlpi de beton de 30×30 cm la colțuri).
Ritmul construcției de locuințe era lent comparat cu migrația locuitorilor de la sate către orașe, motiv pentru care mai multe famili împărțeau același apartament, situație care a persistat până în anii ’70.
Cămine de nefamiliști cu băi și bucătării la comun, asemănătoare cu blocurile interbelice din Uniunea Sovietică, s-au construit în special în zonele industriale, din anii 1950 până în anii 1970.
Standardul din ~1958
Pentru a reduce costul per apartament și a mări rata construcției de locuințe, blocurile construite după 1958 au înălțimea camerelor redusă la 2,5-2,6 metri, scări cu 16-17 trepte și cu balustradă din bare metalice, și fațade cu decorațiuni minimaliste.
S-au construit atât blocuri fără stâlpi de beton cu pereți de 30-40 cm din cărămidă plină, cât și blocuri cu stâlpi de beton și pereți de 10-20 cm din cărămidă cu goluri, acestea suferind cele mai mari avarii la cutremurul din 1977. Un număr redus de blocuri au fost construite din panouri prefabricate.
Bulevardul Basarabia, observați îmbinarea blocurilor de 3 etaje din 1957 cu cel de 4 etaje din 1958
La sfârșitul anilor 1950 clădiri din zona centrală ale multor orașe au fost demolate și înlocuite cu blocuri pentru a da un aspect socialist orașelor, de exemplu blocurile de la Palatul Regal (1959), iar în Ploiești cele din Piața Victoriei (1960-1962). S-au mai făcut “plombe” în zonele centrale din București unde rămăseseră goluri între imobilele construite de boierii interbelici pe locul fostelor case. Aceste blocuri au fațada la linia străzii și majoriatea au magazine la parter.
S-au construit cartiere de dimensiuni reduse, de exemplu:
București: Grivița, Pajura, Giulești.
Ploiești: Hașdeu (1959-1960), Muzicanți (1961>).
Blocurile cu 4 etaje au devenit dominante, alternate cu blocuri turn cu 7, 9, ocazional 11 etaje (Floreasca, Calea Griviței, Șoseaua Giurgiului).
Apartamentele au fost reduse la aproximativ 40-45 m² pentru 2 camere și 55-60 m² pentru 3 camere, toate aveau 1 baie de dimensiuni reduse, exceptând apartamentele cu 4 camere care aveau și un WC, dar acestea erau o raritate (sub 1% din totalul apartamentelor construite).
Mega-cartierele anilor 1960
În anul 1960 a început construcția mega-cartierelor la marginea orașului, de exemple:
Bucuresți: Berceni (zona dintre Șoseaua Berceni și Bulevardul Constatin Brâncoveanu), Drumul Taberei, Ferdinard, Giurgiului, Militari, Titan (notă: Drumul Taberei și Titan includ cvartale construite în anii 1950).
Ploiești: Republicii-Andrei Mureșanu (1962>), Nord (1962>).
Pentru a asigura confort locatarilor, blocurile din cartiere NU aveau magazine la parter, magazinele fiind în complexe comerciale separate de blocuri. Cartierele aveau dotări socio-culturale și spații verzi generoase, distanță minimă între blocuri fiind de 30 metri, de la bloc până la stradă era minim 10 metri de spațiu verde. Se evita construirea de blocuri orientate către șoselele principale, iar în cazul în care se construiau, se lăsa spațiu verde de 15-20 metri până la troturar.
Majoritatea blocurilor erau orientate nord-sud ca apartamentele de pe fiecare fațadă să beneficieze de soare câteva ore pe zi, în timp ce blocurile aliniate est-vest aveau apartamente cu orientare dublă (fiecare apartament avea cel puțin 1 cameră spre soare).
Blocurile cu 4 și 9 etaje dominau cartierele, și toate apartamentele aveau același grad de confort, cu sufragerii de 16-17 m² și dormitoare de 10-12 m². Garsoniere (30 m²), 2 camere (40-45 m²), 3 camere (55-60 m²), 4 camere (70-75 m²). Apartamentele de 2 camere reprezentau peste 60% din total în Prahova și posibil în toată țara, exceptând unele cartiere din București unde 3 camere dominau. 4 camere reprezentau doar 2% din Prahova și Dâmbovița dar în unele cartiere din București depășeau 10%.
Îndesirea din anii 1970
Regimul Dej a lăsat România cu deficit de locuințe și apartamente locuite de mai multe familii. Pentru a asigura o locuință pentru fiecare familie, Nicolae Ceaușescu a introdus în 1968 apartamente cu grade diferite de confort “pentru familii cu venituri diferite” (deși eu stiam că în comunism salariile erau aproximativ aceleași pentru toți), și a redus finisajele interioare la minim, pardoselile erau acoperite de linoleum în loc de parchet, faianța nu mai îmbrăca toată bucătăria și baia ci doar zona de deasupra chiuvetei (nu știu exact anul acestor schimbări).
Pentru apartamentele confort 1, standardul din anii 1960 era să se asigure o suprafață locuibilă de 8 m² / persoană, majorată în 1968 la 10 m² / persoană. În anii ’70 s-au construit și multe cămine de nefamiliști cu băi comune. Dimensiunile au fost mărite treptat, astfel unele apartamente confort 2 din anii 1980 sunt mai mari ca unele apartamente confort 1 din anii 1960.
În 1968 s-a permis asocierea unor proprietari pentru a construi blocuri, aceste blocuri sunt de obicei proiecte unicat / non-standard. După 1971 s-a interzis asocierea. Acestea, împreună cu alte blocuri construite de stat probabil pentru nomenclatura comunistă, au “confort sporit” și anume apartamente cu 15-25% mai mari ca cele “confort 1”, holul împărțit în mai multe holuri separate de uși, parchet, etc.
Cartiere începute după 1968:
București: Berceni (zona Reșita), Colentina, jumătatea vestică din Drumul Taberei, Fundeni, Militari (frontul sudic de pe Iuliu Maniu), Pantelimon, Rahova (zona Șoseaua Alexandriei), Sălăjan, jumătate din Tineretului.
Ploiești: Vest I, Vest II, jumătate din Malu Rosu, jumătate din Mihai Bravu, Poștei.
Pe lângă cartierele principale s-au construit și cvartale de blocuri confort 2/3 pe terenurile virane din cartierele de case, de exemplu Banul Udrea, Foișorului, Moise Nicoară (în centru), Melinești (în Berceni), Baciului, Iacob Andrei, Imașului, Livezilor, Zăbrăuți (în Ferentari), Amurgului, Crizantemelor, Pricopan (în Rahova), Baicului-Electronicii, capătul lui Pantelimon. Confortul redus combinat cu amplasamentul (în special în Ferentari unde lipsesc blocuri mai noi) le-au transformat în “zone negre” ale Bucureștiului, ghetouri populate de minorități rasiale (țigani). Nu știu dacă acest lucru are legătură cu venirea lui Ceaușescu la putere.
Cartierele construite după 1970 sunt aproape lipsite de dotări socio-culturale.
Distanță minimă între fațade a fost redusă de la 30 la 25 metri la sfârșitul anilor ’60 apoi la 20 metri în jurul anului 1970, de asemenea a început îndesirea cartierelor construite în anii ’60 (vedeți zona Favorit din Drumul Taberei plină de blocuri de 10 etaje construite în 1969-1972 ieșite din tiparul celor anterioare).
La fel ca în anii ’60, majoritatea blocurilor construite în anii ’70 erau orientate nord-sud ca apartamentele de pe fiecare fațadă să beneficieze de soare, dar s-au construit și apartamente orientate doar la nord.
S-a renuntat la zidăria de cărămidă. Majoritatea blocurilor de 4 etaje erau din panouri prefabricate în timp ce blocurile turn, acum cu 10 etaje, aveau pereți structurali din beton armat la interior și panouri prefabricate la exterior. Un număr redus de blocuri fiind monolit (cofraje glisante sau cofraje metalice plane).
Apartamentele confort 1 aveau sufragerii în jur de 18 m² iar suprafața utilă garsoniere 30-32 m² două camere 46-50 m², trei camere 58-64 m², patru camere 76-82 m².
Apartamentele confort 2 aveau sufragerii în jur de 14 m² iar suprafața utilă garsoniere 25 m², două camere 36-40 m², trei camere 44-48 m², patru camere 58-62 m².
Apartamentele confort 3 aveau sufragerii în jur de 10-12 mp iar suprafața utilă garsoniere 15-18 m², două camere 26-32 m², trei camere 36-42 m², patru camere 46-50 m².
Blocurile de după 1977
În anii ’70 a început sistematizarea masivă a tuturor orașelor mari, prin demolări și construirea de bulevarde cu fronturi stradale de blocuri înalte, cu magazine la parter. Nu s-a mai ținut cont deloc de orientarea către soare.
Se zvoneste că Nicolae Ceaușescu s-a inspirat din vizitele sale în China și Coreea de Nord, sau că cutremurul din 1977 l-a determinat să ordone demolarea centrelor orașelor și construirea de blocuri pe toate bulevardele. În realitate, la momentul cutremurului erau deja fronturi stradale în construcție pe Calea Dorobanți, Șoseaua Alexandriei, Ion Mihalache, Nicolae Titulescu, și Iuliu Maniu, deci Ceaușescu avea planuri masive de sistematizare încă de la mijlocul anilor 1970, iar cutremurul a venit la fix să se folosească de el ca pretext pentru demolări, sau cutremurul i-a amplificat planurile, să demoleze toate casele, nu doar cele de la bulevarde. De exemplu frontul de pe Calea Rahovei s-a construit în 1978-1980 iar după 1980 au demolat toate casele până la strada Mărgeanului, și dincolo de 13 Septembrie, plus Bulevardul Unirii și zona spre Calea Vitan.
Celelalte orașe ale României au fost de asemenea sistematizate după 1975. Această machetă a Ploieștiului arată blocuri pe fiecare bulevard (o datez de la mijlocul anilor 1970 fiindcă pe Bulevardul Republicii arată altfel de blocuri decât cele construite în 1977-1978).
Tiparul blocurilor s-a schimbat, în loc de blocuri bară, cub și turn, după 1977 s-au construit blocuri însiruite de-a lungul străzilor, unele construite la linia trotuarului. Spațiul verde a fost redus considerabil datorită rețelei stradale, cartierele par mai îndesite, în ciuda faptului că densitatea de apartamente pe hectar a scăzut, datorită risipei de spațiu cauzată de prea multe străzi și blocuri neechidistante. Calitatea vieții a scăzut, nu s-a mai ținut cont deloc de orientarea către soare, locatarii de pe fața blocului inhalând fumul de la mașini iar locuitorii de pe spate având vedere către celelalte blocuri și către ghena de gunoi.
În București unele cartiere sunt aproape în întregime compuse de blocuri cu 8-10 etaje: Colentina și Ghencea. În alte orașe blocurile cu 7-10 etaje sunt doar la bulevardele principale, la restul străzilor sunt aliniate blocuri cu 4 etaje. Distanța minimă între blocuri a rămas 20 metri în București, dar s-a redus la 12 metri în provincie, deși în multe cazuri tiparul străzilor a lăsat distanțe mai mari, dar unele blocuri sunt construite fix la limita trotuarului.
Toate apartamentele de 4 camere precum și cele de 3 camere confort 1 au fost dotate cu 2 băi (anterior doar apartamentele de 4 camere confort 1 aveau 2 băi). Cele de 4 camere confort 1 având a doua baie cu duș, restul doar WC+chiuvetă. Procentajul apartamentelor de 2 camere a scăzut în favoarea garsonierelor și apartamentelor 3 și 4 camere. Pentru muncitori și nefamiliști nu s-au mai construit cămine cu băi la comun, ci blocuri de garsoniere cu bucătărie și baie proprie.
Au apărut apartamente cu 5 camere, cu 2 băi complete cu cadă, acestea se pot găsi doar în blocuri non-standard, proiecte unicat de colț pentru închiderea frontului de blocuri de pe 2 străzi. În cartierul Băneasa din totalul de ~2200 apartamente, am identificat 51 cu 5 camere (2,3%). Pe tot Bucureștiul estimez că doar 0.05% din apartamente au 5 camere. În Ploiești puteți găsi apartamente cu 5 camere în blocul F1 de pe Toma Caragiu, blocul A de pe Constantin Dobrogeanu Gherea, blocurile 115D și 141I din Enăchiță Văcărescu.
Cartiere începute după 1977:
București: Aviației, Băneasa, Crângași, Iancului, Ion Mihalache, Militari (zona Uverturii și zona dintre frontul sudic Iuliu Maniu și calea ferată Cotroceni), Moșilor, Olteniței (zona dintre Șoseaua Berceni și Șoseaua Olteniței), Rahova (zona Căii Rahovei și Mărgeanului), Ștefan Cel Mare (frontul sudic), Vitan.
Ploiești: Bulevardul București, jumătate din Malu Roșu, Enăchiță Văcărescu, Peneș Curcanul, Republicii I (între Piața Mihai Viteazu și McDonalds), 9 Mai.
Blocurile de după 1985
În jurul anului 1985 s-a introdus o nouă serie de blocuri cu apartamente mai mari comparat cu cele introduse în 1977-1980: garsonieră 35-40 m², 2 camere 52-60 m², 3 camere 72-80 m², 4 camere 90-100 m², sufragerile având 20 m² iar dormitoarele 12-14 m². S-au construit în paralel și blocuri din seria anterioară cu apartamente mai mici.
O serie de blocuri cu finisaje exterioare de lux au apărut pe Bulevardul Unirii și străzile adiacente (Burebista, Decebal, Nerva Traian, Matei Basarab, dar și în Piața Victoriei. Acestea au sufragerii de 22 m² și dormitoare de 14-16 m², suprafața totală ajungând la ~110-120 m² pentru 4 camere și peste 150 m² în cazul duplex-urilor cu 5 camere.
Distanța minima între fațade a rămas la 20 metri în București și 12 metri în provincie, dar în general sunt distanțe mai mari, spațiul verde a fost din nou crescut, și densitatea de apartamente per hectar a scăzut.
Cartiere începute în după 1985:
București: Bulevardul Unirii, Baicului-Electronicii, Militari (zona Virtuții), Rahova (zona Sebastian și 13 Septembrie), Văcărești.
Ploiești: Cantacuzino, Democrației II, Eroilor, Gheorghe Doja.
Cumpăra planuri în format .DWG pentru editare în AutoCAD
Contactați-mă și spuneți care planuri vreți să cumpărați ca să setez prețul corect în butonul de mai jos și apoi faceți plata cu PayPal sau card.
Tabelul Excel Analiza blocurilor comuniste conține suprafața fiecărui apartament, fiecărei camere, și prețul desenului în format AutoCAD.
Am inventat următoarea formulă pentru a calcula prețul: 10€ per model bloc + 10€ per plan etaj + 5€ per plan parter + 10€ prima livrare.
De exemplu blocul “spate scobit” cu 2 tronsoane, etaj și parter, costă 10€ blocul + 10€ x2 + 5€ x2 + 10€ livrarea = total 50€ dacă sunteți la prima comandă sau 40€ dacă ați mai cumpărat ceva anterior.
Acest pret e proporțional cu orele petrecute desenând în AutoCAD și oferă discount la cumpărarea mai multor planuri (valabil pentru planurile deja desenate, planuri noi desenate la cerere costă dublu).
Am desenat planurile în AutoCAD apoi le-am făcut screenshot la scara de 40 pixeli / metru (planuri detaliate) și 20 pixeli / metru (schițe provizorii) iar thumbnail-urile de mai jos sunt scalate din codul HTML la 5 pixeli / metru. Screenshoturile le-am făcut cu smooth fonts dezactivat și toate elemente inclusiv mobilierul le-am desenat special pentru ca imaginile PNG să aibă cât mai puține culori.
Scopul e să ofer informații generale celor care își caută apartament, studenților la arhitectură și altor pasionați de arhitectura comunistă.
NU le folosiți pentru proiectarea mobilei deoarece pot exista diferențe de dimensiuni de la un bloc la altul, stâlpi de rezistentă care pătrund în camere, tuburi de scurgere a apei pluviale pe care eu le-am omis, sau mai grav, în special în blocurile din panouri prefabricate sunt mulți pereți strâmbi, oblici, lungimea unor camere diferă cu câtiva cm între podea și tavan. Măsurați singuri apartamentul vostru. Mobila pe care am desenat-o e pentru a arăta cât de (ne)încăpătoare sunt camerele. În unele cazuri nu veți putea așeza mobila conform planului meu din cauza caloriferelor.
Am văzut anunțuri de vânzări apartamente care folosesc planurile desenate de mine. Nu mă supăr dacă îmi folosiți planurile, dar aș vrea să vă rog să nu mai tăiați desenul pe linia pereților apartamentului pe care îl vindeți, ci să ștergeți apartamele vecine (ca apartamentului pe care îl vindeți să fie înconjurat de fundal gri).
Înălțimea blocurilor comuniste
În perioada interbelică câteva blocuri de 3 etaje au fost dotate cu lift din dorința proprietarului de a oferi un lux. Majoritatea blocurilor de 4 etaje aveau lift la scara principală iar altele nu. De la 5-6 etaje în sus toate aveau un lift la scara principală și alt lift la scara servitorilor.
În perioada 1960-1980 majoritatea orașelor în care s-au construit cel puțin câteva zeci de blocuri, aproximativ 10-30% sunt blocuri turn (cu lift). Puteți vedea blocuri turn (8-10 etaje) intercalate cu blocuri de 4 etaje atât în cartierele Bucureștene precum Berceni, Drumul Taberei sau Militari, cât și în orașele mici, chiar și în comune gen Nehoiu.
După 1975 s-a trecut la construcția de blocuri în aliniament stradal. În perioada 1980-1990 înălțimea blocurilor era dictată de mărimea orașului. Bucureștiul e dominat de blocuri cu 10 etaje la bulevarde și cu 8 etaje la străzile secundare, în timp ce orașele din provincie sunt dominate de blocuri cu 7-8 etaje la bulevarde și 4 etaje la străzile secundare. Mioveni e cel mai mare oraș unde niciun bloc nu are lift deoarece construcția blocurilor a început după 1975.
Există și un număr redus de blocuri turn cu până la 18 etaje (vedeți lista celor mai înalte blocuri). Există și un număr redus de blocuri cu 4-5 etaje cu lift, dar și cu 5 etaje fără lift.
Au fost doate cu 2 lifturi majoritatea blocurilor confort 1 cu mai mult de 40 apartamente 3/4 camere sau mai mult de 50 apartamente 2/3 camere (am văzut maxim 55 apartamente confort 1 cu 1 lift). Majoritatea blocurilor confort 2 și 3 (dacă nu toate) au 1 lift indiferent de numărul de apartamente (am văzut maxim 110 apartamente cu 1 lift). Unele blocuri de 14-18 etaje au 3 lifturi din care unul mai mare “de marfă” în care încape un pat dublu.
Nehoiu, comuna cu 2 blocuri turn de 10 etaje construite în jur de 1977 adică cu 12 ani înainte să devină oraș în 1989.
Blocuri comuniste neobișnuite
Dacă în perioada interbelică blocurile de lux includeau parcări subterane, în perioada comunistă s-au construit doar un număr redus de blocuri cu parcări subterane (aș vrea să știu motivul), în Ploiești există doar 1 astfel de bloc (pe Aleea Levănțica), care culmea e bloc de garsoniere. În București sunt mai multe.
Bloc comunist (anii 1970) cu garaje pe Aleea Poiana Narciselor din Deva
Bloc ANL cu parcări subterane pe Strada Cernăuți din București (2001)
S-au construit un număr redus de apartamente pe 2 niveluri (în Anglia și Singapore se numesc “maisonette” la noi li se spune “duplex”, primul fiind construit în 1959 la Palatul Regal (apartamente de 3 camere), altul pe Șoseaua Iancului (apartamente de 4 camere), și probabil mai sunt câteva. Unele duplex-uri sunt la ultimul etaj, în București majoritatea duplex-urilor se află în jurul Bulevardului Unirii și în Băneasa. În Ploiești duplex-uri se află în 3 blocuri pe Gheorghe Doja și 7 în Mihai Bravu, toate având 5 etaje. Probabil fiindcă legea permitea maximum 4 etaje de la intrare până la ușa ultimului apartament, cuiva i-a venit ideea să facă apartamente duplex la ultimul etaj pentru a obține un etaj în plus.
Nu știu exact care era legea din perioada comunistă, dar cu toții știm că blocurile fără lift au maxim 4 etaje, totuși în Ploiești sunt 2 blocuri cu 5 etaje fără lift și fără duplex-uri: Bloc B1 din Eminescu și blocul de pe Tache Ionescu. În Târgoviște unele din blocurile de 4 etaje din anii 1980 au 1 apartament sau 2 garsoniere la etajul 5.
Istoria desenelor în AutoCAD
Folosesc AutoCAD din 1998 adică de la vârsta de 9 ani. În 2002-2005 am desenat planuri precise în AutoCAD pentru 8 rude și prieteni în ale căror apartamente am avut acces și le-am măsurat. La vremea respectivă nu desenam mobila și toate detaliile.
În 2005-2007, când am desenat hărțile cu cartierele Ploieștiului, am desenat în Paint și planuri la modelele populare de blocuri din Ploiești și din orașele apropiate, desenat în Paint colorat, le ofeream într-un fișier Word indicând localizarea: Planurile Blocurilor.doc.
Ghiceam împărțirea camerelor din exteriorul blocului și eventual intrând în casa scării pentru a vedea poziția ușilor. Probabil unii dintre voi ați zice că am făcut o muncă neserioasă, dar la vremea respectivă aveam alte posibilități.
Planuri concepte proprii (desenate 2008>)
Între 2008 și 2016 am desenat în AutoCAD peste 100 case și blocuri, voluntar din pasiune pentru desenat planuri și modelare 3D în scop artistic sau la cererea clienților.
Citiți mai multe: cariera mea în arhitectură și vedeți proiectele realizate: 50+ case și 50+ blocuri (concepte proprii, nu reprezintă nicio clădire reală).
Am fost încurajat să mă promovez ca servicii de arhitectură, deși nu am studii de specialitate (mă pot considera desenator, NU arhitect), în 2016 am renunțat la a desena la cererea clienților, fiindcă 90% voiau servicii gratis iar proiectele celor 10% care mă plăteau îmi consumau prea mult timp pentru banii oferiți (mai mai ales că aveam altă sursă de venit în continuă creștere: baze de date), dar continui să desenez voluntar proiecte proprii și planuri de blocuri comuniste.
Planuri blocuri comuniste (desenate 2016>)
În ultimii ani s-au dezvoltat site-urile de imobiliare, pot găsi online planuri originale scanate de unii proprietari, agenția Equinox desenează planuri schematice la toate apartamentele oferite la vânzare. Aceste informatii îmi permit să redesenez în AutoCAD planurile la aproape toate blocurile, mai precis decât ce am desenat în Paint în 2005-2007, dar oare va fi utilă cuiva asemenea muncă în AutoCAD?
În 2016 am vizitat singurul apartament de 4 camere de la parterul blocurilor “cruce”, înarmat cu o ruletă, am făcut schița în creion, iar acasă l-am desenat în AutoCAD și mobilat.
Pe lângă apartamentul care mi s-a cerut să îl desenez, am desenat întregul bloc din interes propriu, a fost suficient să intru în unicul apartament de 4 camere de la parter ca să aflu dimensiunile tuturor camerelor din bloc.
Am desenat planul blocului meu în 2007 imediat ce m-am mutat, dar nu era tocmai corect. L-am corectat în 2016 după ce președintele blocului a cumpărat de la primarie planurile originale de la momentul construirii blocului (deci se pot găsi!)
Hărți interactive
Am început să fac hărți interactive cu blocurile în septembrie 2017 pentru Singapore și în ianuarie 2018 pentru Ploiești, iar în octombrie 2019 am decis să îmbunătațesc harta cu releveele blocurilor.
M-am folosit de planurile găsite pe site-urile de anunțuri imobiliare, desenând în AutoCAD cu la dimensiunie exacte, cu exemplu de mobilare și suprafețele fiecărei camere (în cazul blocurilor unde nu am găsit plan cu dimensiuni, am desenat ochiometric, fără a indica suprafața camerelor sau mobilă). În decurs de 2 luni am desenat 26 planuri care erau valide pentru 80% din blocurile din Ploiești. În ianuarie 2020 odată cu extinderea proiectului la Târgoviște am desenat încă 4 planuri pentru a acoperi 70% din Târgoviște.
Proiecte de reabilitare termică
Un vizitator al site-ului mi-a adus la cunostință în 2019 că Primăria Sector 3 a publicat AICI proiectele de reabilitare termică a blocurilor. Proiectele datează din 2015 iar la redesenarea site-ului primăriei din 2020 au fost șterse. Din fericire le-am download-at pe toate: 264 blocuri, 4192 fișiere PDF, totalizând 17 GB, 10 ore mi-a luat download-area tuturor fișierelor (alt+click).
Proiectul tehnic conține plan subsol, parter, etaje, terasă, fațade, secțiuni, instalații electrice, gaze și sanitare, și documentație scrisă. Toate realizate de Hachiko Design, printate, scanate și oferite în format PDF. Nu le am în format digital AutoCAD.
Ținnd cont de cantitatea uriașă de informații care nu se mai găsește nicăieri pe internet, o voi oferi contra-cost. Nu m-am decis încă prețul fiindcă nu știu cui i-ar fi utilă, și câte proiecte ați vrea să cumpărați. Cine e interesat să mă contacteze!
Video: cum desenez un bloc în AutoCAD pe baza proiectelor de reabilitare termică (2021)
București (2020)
În iulie 2020 am început munca la harta București. Fiindcă ar fi durat prea mult să le desenez detaliat toate blocurile din București, am introdus un nou stil de desenare simplificată, doar cu axele pereților, ceea ce ia 10 minute per bloc, am fost nevoit să desenez aproximativ 60 planuri pentru a acoperi 80% din blocurile din București (cât mai repede), urmând ca în viitor să redesenez planurile detaliat. Si asta în condițiile în care am atașat același plan la sute de blocuri care nu erau chiar similare, ducând la numeroase comentarii negative și critici legat de diferențe și inacuratețe (exemplu: 2021-07-27).
În cazul blocurilor unicat sau construite într-un număr mic de exemplare, nu mai m-am obosit să desenez eu în AutoCAD ci am atașat direct planurile găsite de mine pe site-urile de imobiliare sau trimise de vizitatorii site-ului.
2021
În aprilie 2021 am făcut harta Buzău, folosind doar planuri desenate anterior penntru București și Ploiești am acoperit 75% din blocurile din Buzău. Am mai desenat totuși 3 planuri noi.
Din august 2021 timpul liber nu mi-a permis să mai desenez planuri detaliate, am mai desenat câteva schematice (doar axele pereților) pentru județele Hunedoara și Iași. În vara 2022 aveam 64 planuri precise complete, 4 incomplete (doar unele apartamente), 8 cu dimensiuni aproximative, 70 schematice cu dimensiuni aproximative. 10 planuri populare în București la care aveam proiectele de reabilitare (deci le puteam desena detaliat) au rămas schematice din lipsă de timp.
2022
Am făcut un sondaj trimițând email la 10+ persoane:
Mi-am dedicat 50% din viata proiectului www.hartablocuri.ro ca sa imi maresc veniturile cu <5% din vanzarea datelor = pierdere de timp! In special desenatul planurilor blocurilor consuma cel mai mult timp (2 ore/plan) si foarte putini sunt interesati in planuri. Din august 2021 nu am mai desenat planuri detaliate de blocuri, dar in caz ca ma reapuc… tu esti unul din cei interesati asa ca iti cer niste SFATURI:
1. Ar fi OK sa nu mai desenez eu planuri detaliate la tot palierul si sa pun DOAR planuri de apartamente adunate / trimise de vizitatorii site-ului?
2. Pentru planurile de palier desenate de mine, e mai bine sa fie fatada principala in josul sau susul imaginii? Observ ca se practica sa fie intrarea in apartament in partea de jos, ceea ce face fatada sa fie in sus in planuri de apartamente, dar in planul intregului palier cum ar trebui? Mai ales ca sunt unele blocuri cu magazine care au intrare prin spate.
3. Ar arata mai bine cu fundal alb in locul fundalului gri folosit din 2014 incoace? Atasej 2 versiuni ale aceluiasi bloc.
4. Pana acum numele blocului era centru-sus si logo centru-jos, ce zici de a pune jos o bara cu numele blocului si logo-ul “AutoCAD design © Teoalida”? Sistem folosit inca din 2014 pentru planurile apartamentelor din Singapore (alea sunt adunate, nu desenate de mine) https://www.teoalida.com/singapore/hdbfloorplans/
Orice alte sfaturi sunt binevenite.
Un singur student (Luca din Constanta, 19 ani) colectioneaza de pe site-uri de anunturi si a contribuit trimitandu-mi peste 100 planuri din 2020 incoace, din care ~30 le-am publicat pe harta. I-am mentionat numele pe https://www.hartablocuri.ro/despre/#colaboratori
Din 10+ care mi-au răspuns, doar 2 au votat pentru fundal gri așa că m-am decis la fundal alb. La orientarea fațadei voturile au fost 50-50% și am înțeles situația: nu contează fațada ci contează ca intrarea să fie în josul imaginii, ceea ce pune fațada jos în cazul planurilor de bloc și sus în cazul planurilor de apartamente (cu mici excepții) până acum nu am avut regulă de orientare.
Am desenat detaliat toate planurile la care aveam suficiente informații, și am îmbunătățit toate planurile la același nivel de detaliu (cele desenate în 2019-2020 lipseau tocurile ușilor și ferestrelor, lipseau ghenele de țevi, etc. Total: 80 planuri precise complete, 2 incomplete (doar unele apartamente), 7 cu dimensiuni aproximative, 69 schematice cu dimensiuni aproximative.
În cazul extinderii proiectului către alte orașe în viitor, nu voi fi nevoit să mai desenez multe planuri noi fiindcă în toată România s-au construit aproape aceleași modele de blocuri.
Datorită problemelor care pot apărea pe paginile cu peste 100 imagini (încărcare lentă, downrank în Google), NU voi mai posta pe pagina Planuri fiecare plan pe care îl desenez, ci doar pe cele mai populare. Pentru restul puteți folosi harta interactivă, dând click pe blocurile care vă interesează.
Gasit in 2024: https://journal.eahn.org/article/id/7601/
O IDEE AMBITIOASA, FELICITARI !
E totusi greu de monetizat asa un talent.
Ar fi mult mai usor daca ai avea acces la arhivele vechilor institute de proiectari (socialiste).
Astazi exista si sisteme de randare (softuri) care transforma o fotografie in desen (si chiar in spatiu 3d) automat. (:-)).
Dar s-ar mai putea face si altceva:
Solutii de utilizare mai eficienta a acestor spatii (rafturi, despartituri mobile, mobilier miscator)
pentru care IMBUNATATIRI FACUTE PE CAZ CONCRET oamenii ar fi dispusi sa PLATEASCA !
Pentru idei, recomand sti-uri de arhitectura cum ar fi MODLAR si ce mai da google.
Inca o data felicitari si mult succes.
Sandu
Am zis eu ca vreau sa monetizez desenarea planurilor blocurilor comuniste? Site-ul are in total 800 vizitatori pe zi si castig destul din desenat case pentru cei care construiesc si din baze de date. Sectiunea in romana care include planurile blocurilor comuniste are doar 10 vizitatori pe zi.
Apoi software-urile care transforma automat fotografie in desen nu fac niciodata 100% corect mai ales pe planurile vechi heliografice.
Salut, in ce tip de bloc era apartamentul in care ai locuit intre 95-2007? Este cam genul de apartament care ma intereseaza (as vrea totusi d-ala cu balcon lung bucatarie+sufragerie). Am vazut unele cu balcon pe toata lungimea sa pe Republicii la primele etajele, ai cumva un plan de la un bloc dintr-asta cu apartamente de 3-4 camere? Multumesc si inca o data felicitari pentru acest site.
Atat apartamentul anterior cat si apartamentul actual sunt din acelasi model de bloc numit “1975-T drept cf1d” construit in 1975-1990 din Bariera Bucuresti, doar ca unul e sectiunea de colt si unul sectiunea dreapta. Sunt blocuri de genul asta in toate cartierele, uita-te in http://www.teoalida.com/ro/files/Planurile-Blocurilor.doc pentru detalii.
Felicitari pentru ideea de a construi o asemenea biblioteca!
Dar din pacate in acest moment nici un link din acest articol nu este functional (404 error)
Acum 1 an am luat domeniu teoalida.ro iar pe 2 septembrie 2018 am schimbat firma de hosting iar linkurile din acest articol ramasesera in vechiul format teoalida.com/ro, d-aia nu mergeau, le-am schimbat acum in teoalida.ro, mersi ca mi-ai atras atentia!
Aveti o initiativa buna. Totusi, as avea rugamintea sa folositi un limbaj profesionist tipic arhitecturii si constructiilor, deoarece, cu toate ca nu stiu daca sunteti sau nu arhitect, abordati un domeniu cu reguli stabilite. De exemplu, termenul consacrat pentru un balcon de acces din exterior este “cursiva” si nu “coridor exterior”, pentru “peretii de caramida fara stalpi de beton” termenul corect este “zidarie portanta din caramida”, “orientarea nord-sud” – “orientarea pe axa insoririi.”
In rest, va felicit pentru demers.
Nu am facultate, dar totuși am lucrat în arhitectură în străinătate (load-bearing walls) și de aceea nu m-am obișnuit cu termenii din limba română. Ai dreptate cu “zidărie portantă” în loc de “cărămidă fără stâlpi de beton” dar ce ar trebui să scriu în loc de “cărămidă cu stâlpi de beton?”. Nu am mai auzit termenul “cursivă”, revista Arhitectura R.P.R. folosește termenul “coridor exterior”.
Buna, motivul ar fi pentru ca scrii pe site-ul tau in calitate de specialist. Si, asa cum ti-am spus, exista un limbaj de specialitate consacrat, iar specialistii se pot exprima numai in termenii acestuia. Succes!
Felicitari!
Salut, poti pune te rog o legenda , ma intereseaza in mod principal tipul de structura pentru Tronson 223344 cadre/pereti portanti si care dintre ei sunt, vad ca ai mai multe culori la pereti dar nu stiu de insamna, multumesc mult si felicitari.
O munca extraordinara! Subiectul asta este o fascinatie de a mea si chiar apreciez ca cineva a pus-o chiar in fapt. Va felicit si va apreciez munca! Bravo.