Apăsați lupa din stânga-sus pentru a naviga la o anumită locație, sau pentru a filtra blocurile după anumite criterii (instrucțiuni filtre).
Harta NU este 100% corectă, contactați-mă dacă puteți contribui cu date unde acestea lipsesc sau sunt greșite. Nu deranjați cu mesaje gen „spune-mi detalii despre blocul X” toate informațiile pe care le dețin le puteți consulta singuri dând click pe blocurile respective: anul construirii, numărul de apartamente, riscul seismic, releveu, etc.
Cei care promovează site-ul pe Facebook, presă, etc, puneți link la prima pagină www.hartablocuri.ro FĂRĂ /bucuresti/ site-ul oferă informații pentru toată România, evitați blocarea serverului dacă sute de persoane încarcă simultan harta București cu 15000+ blocuri. Pot pune pe prima pagină thumbnail-urile fiecărui oraș în locul hărții naționale.
Linkuri rapide: statistica – riscul seismic – istorie – cartiere – numerotare – making of – altele
Legendă & statistică blocuri București
| Culoare | blocuri | scări | aparta mente | blocuri cu plan | blocuri cu nr ap | apart cu nr camere | camere cămin | 1 cameră | 2 camere | 3 camere | 4 camere | 5 camere | 6 camere |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 1000-1950 | 3362 | 480 | 13819 | 3.81% | 29.06% | 4.96% | 10.80% | 14.60% | 34.01% | 27.88% | 11.68% | 1.02% | |
 1945-1960 | 427 | 873 | 8281 | 60.19% | 88.06% | 77.80% | 1.06% | 18.92% | 59.01% | 18.61% | 2.41% | ||
 1958-1962 | 424 | 873 | 20156 | 58.96% | 97.17% | 70.82% | 6.94% | 6.14% | 54.27% | 32.09% | 0.57% | ||
 1960-1964 | 381 | 1276 | 40473 | 91.60% | 99.48% | 96.56% | 7.14% | 68.02% | 24.26% | 0.58% | |||
 1963-1970 | 620 | 1811 | 61552 | 93.39% | 99.52% | 99.27% | 3.48% | 18.32% | 38.31% | 32.30% | 7.58% | ||
 1968-1972 | 974 | 1915 | 60717 | 87.06% | 99.49% | 98.32% | 1.34% | 28.48% | 40.15% | 27.12% | 2.87% | 0.04% | |
 1970-1976 | 1182 | 3426 | 91157 | 93.32% | 99.24% | 99.24% | 6.58% | 5.84% | 53.62% | 26.66% | 7.29% | 0.02% | |
 1974-1978 | 859 | 2197 | 85812 | 91.62% | 99.77% | 91.87% | 3.34% | 12.98% | 27.20% | 48.61% | 7.86% | 0.02% | |
 1977-1982 | 1163 | 2360 | 94889 | 96.82% | 100.00% | 98.81% | 0.21% | 25.37% | 37.03% | 29.76% | 7.59% | 0.04% | |
 1978-1986 | 1677 | 3104 | 92334 | 88.13% | 99.88% | 94.25% | 3.60% | 46.47% | 35.02% | 14.62% | 0.30% | ||
 1985-1990 | 1610 | 3120 | 88787 | 89.50% | 99.32% | 87.45% | 26.41% | 27.82% | 37.00% | 8.63% | 0.13% | ||
 1990-ANL | 83 | 177 | 3822 | 63.86% | 84.34% | 75.64% | 47.94% | 25.39% | 23.63% | 3.04% | |||
 1990-private | 1721 | 1804 | 141780 | 0.46% | 39.28% | 16.57% | 24.02% | 49.44% | 22.32% | 4.00% | 0.16% | 0.05% | |
 demolate | 113 | 21 | 1732 | 10.62% | 37.17% | 61.43% | 20.86% | 70.39% | 4.04% | 2.63% | 2.07% | ||
 nefinalizate | 31 | 6 | 9.68% | 0.00% | #DIV/0! | ||||||||
 necunoscute | 5 | 0.00% | 0.00% | #DIV/0! | |||||||||
| Total . . . . . . . . . | 14632 | 23443 | 805311 | 57.56% | 75.10% | 79.03% | 2.04% | 16.32% | 41.59% | 32.51% | 7.44% | 0.09% | 0.00% |
Un proiect original “Made by Teoalida” realizat voluntar: studiez arhitectura comunistă din 2005, folosind pozele din satelit + Google Street View pot identifica modelele blocurilor, estima anul construcției și afla numărul de apartamente și camere (la 90% din blocuri). Centralizez datele blocurilor într-o bază de date Excel și le public pe această hartă interactivă.
Interesul meu inițial a fost pentru numărul de blocuri și apartamente, pe orașe, cartiere și proiecte de bloc, am observat că interesul majorității populației este pentru anul construcției, care e greu de aflat cu exactitate.
Studiind listele parțiale (reabilitarea termică) din mai multe orașe, plus informațiile furnizate de vizitatorii site-ului, am estimat intervalele de ani pentru fiecare proiect de bloc și le-am clasificat pe aceste culori (intervalele se suprapun fiindcă proiecte diferite de blocuri s-au construit simultan).
În faza inițială am inclus pe harta București toate blocurile comuniste (9000+ blocuri, peste 300 ore de muncă în iulie-octombrie 2020), imobile interbelice expertizate tehnic sau neexpertizate cu minim 3 etaje (2500+ imobile, 100 ore decembrie 2020) și complexele rezidențiale noi cu minim 4 etaje sau minim 20 apartamente (800 în București și 400 în Ilfov, 50 ore ianuarie 2021). În cursul anului 2021 am muncit alte câteva sute de ore adăugând informațile furnizate de voi, pentru a fi cât mai aproape de realitate.
Riscul seismic
Am adăugat clasele de risc seismic conform https://amccrs-pmb.ro/amr/file2.pdf actualizată 15 noiembrie 2020:
358 imobile expertizate și încadrate în clasa I de risc seismic;
(risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime)
368 imobile expertizate și încadrate în clasa II de risc seismic;
(sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă)
116 imobile expertizate și încadrate în clasa III de risc seismic;
(sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante)
10 imobile expertizate și încadrate în clasa IV de risc seismic;
(răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare)
97 imobile expertizate și consolidate;
1551 imobile expertizate și încadrate în categorii de urgență, neîncadrate în clase de risc seismic corespunzătoare;
145 imobile expertizate și neîncadrate în categorii de urgență sau în clase de risc seismic corespunzătoare; zeci de mii de imobile neexpertizate.
Din cele 9200+ blocuri comuniste, doar ~350 au fost expertizate (4%) restul ~2300 sunt blocuri și case interbelice/antebelice.
În ianuarie 2023 am reverificat lista imobilelor expertizate în 2016-2022 pentru actualizarea hărții (timpul nu mi-a permis să reverific toată lista). Erau 35 imobile „expertizate 2022”. După 1 săptămână AMCRRS a adăugat alte 80 imobile expertizate pentru reabilitarea termică „SintezA expertizA tehnicA primitA de la Sector 3 prin adr. Nr. 12164/13.01.2023„, toate în clasa Rs2 ceea ce dădea impresia de EROARE.
Ultimii ani câteva persoane mi-au trimis rapoarte de expertiză cu încadrare în clasa de risc pentru blocuri care NU apar la AMCCRS. În vara 2023 un vizitator m-a informat că pe site-ul primăriei Sector 3 există listă cu 74 imobile Rs2 (Anexa 5) și alte 314 imobile Rs3 (Anexa 4), am ajuns la concluzia că de câțiva ani reabilitarea termică include expertiza seismică, dar aceste expertize efectuate de primăriile de sector nu sunt transmise către AMCCRS, doar primăria Sector 3 a transmis la AMCCRS în ianuarie 2023 doar lista celor încadrate în clasa risc 2. În septembrie 2023 am actualizat harta cu ambele liste Rs2 și Rs3.
Cine găsește liste similare pentru celelalte sectoare să mi le trimită!
Atenție la anunțurile atractive „vând garsonieră în bloc fără risc seismic” care au inundat OLX-ul și alte site-uri: NU există imobile fără risc seismic, ci doar imobile expertizate și încadrate în clase de risc seismic/urgență, și imobile cu riscul seismic necunoscut fiindcă nu au fost expertizate.
E de preferat să cumpărați apartamente în imobile expertizate și încadrate în clasa risc 3 și 4, decât în imobile fără risc neexpertizate și cu crăpături vizibile, mai ales dacă sunt mai vechi de 1963, sau 1963-1977 cu mai mult de 8 etaje, fiindcă atunci când vor fi expertizate, au șanse mari să fie încadrate în clasa risc 1 și 2, caz în care băncile nu vor mai acorda credit ipotecar iar apartamentul pe care ai dat 60.000 euro va fi evaluat la 50.000 euro dar nu îl va cumpără nimeni până nu îl lași la 40.000 euro.
A găsi un bloc rezistent e o loterie deoarece depinde de multe variabile: normele de proiectare, calitatea execuției, cum a fost întreținut, pereții sparți și infiiltrațiile de apă în sol. Un cutremur suficient de mare poate avaria și blocuri construite după 1977 care nu au suferit avarii anterior, iar expertizele seismice nu se vor limita doar la blocurile vechi ca în prezent, pot ajunge încadrate în clasa Rs1 sau Rs2 și blocuri noi iar apartamentele vor pierde valoarea. Citiți mai multe: cum să găsiți un bloc (mai) sigur.
Istoria blocurilor din București
Înaintea celui de-al doilea război mondial oamenii de afaceri au demolat case în zona centrală și au construit blocuri moderniste cu până la 12 etaje. Pe terenurile virane de la periferie se făceau parcelări pentru case, precum Floreasca, Pieptănari și Vatra Luminoasă. În anii 1950 guvernul comunist a construit blocuri pe loturile rămase libere în aceste parcelări.
Tot în anii 1950 s-au construit și mici cvartale de blocuri precum cele de pe Iancu De Hunedoara 33 și 35 (P+5/6 cu lift), Bulevardul Basarabia (P+3 și P+5 cu lift), Bucureștii Noi (P+3), Cățelu (P+1 și P+2), Drumul Sării 11-17 (P+4), Drumul Taberei zona Orizont (P+3 și P+4), Ferentari (P+3), Gorki (P+2 și P+3), Nada Florilor (P+2), Panduri 60 (P+4 și P+5 fără lift), Șoseaua Alexandriei nr. 1 (P+3), Șoseaua Olteniței colț cu Bulevardul Constantin Brâncoveanu (P+3), etc.
La sfârșitul anilor 1950 s-au construit plombe în zona centrală unde unde capitaliștii interbelici nu au apucat să construiască blocuri sau au fost distruse de bombardamente (notă: atât în perioada interbelică cât și în anii 1950 unele blocuri erau construite de întreprinderi, distinct de programul național de locuințe care a apărut în anii 1950, nu sunt sigur care e limita).
În anii 1960 a început constructia mega-cartierelor la marginea orașului: Berceni (jumătatea estică), Drumul Taberei (jumătatea estică), Giulești, Giurgiului, Grivița, Militari, Pajura, Titan-Balta Albă, dominate de blocuri cu 4, 8, 9, 10 etaje. Cele mai comune proiecte sunt bară cărămidă 22-29m x 12m și bară prefabricate 19-35m x 10m.
Plan de sistematizare a Bucureștiului din anul 1964 (sursa: armyuser.blogspot.com), observați pe Șoseaua Olteniței un cartier de blocuri rarefiate care NU a mai fost construit.
Machetă Berceni (zona sudică) publicată în 1964.
Proiectul cartierului Titan realizat prin anii 1960 (sursa: armyuser.blogspot.com), observați că zona Ozana s-a construit într-un stil cu totul diferit față de proiectul inițial, iar zona vestică a fost îndesită cu alte blocuri în anii 1970.
La sfârșitul anilor 1960 au fost începute noi cartiere: Berceni (jumătatea vestică), Colentina, Drumul Taberei (jumătatea vestică), Rahova, Sălăjan. Pe lângă cartierele principale s-au construit și cvartale de blocuri confort 2/3 pe terenurile virane din cartierele de case, de exemplu Banul Udrea, Foișorului, Moise Nicoară (în centru), Melinești (în Berceni), Baciului, Iacob Andrei, Imașului, Livezilor, Zăbrăuți (în Ferentari), Amurgului, Crizantemelor, Pricopan (în Rahova), Electronicii, capătul lui Pantelimon, confortul redus combinat cu amplasamentul (în special în Ferentari unde lipsesc blocuri mai noi) le-au transformat în „zone negre” ale Bucureștiului, populate de țigani. Nu știu dacă acest lucru are legătură cu venirea lui Ceaușescu la putere.
La începutul anilor 1970 au fost început noi cartiere: Baicului, Fundeni, Pantelimon, Rahova (zona Șoseaua Alexandriei), Tineretului.
Cele mai comune proiecte sunt bară 17x11m și 20x11m.
Machetă Colentina realizată în 1968 care prezintă cum urma să arate cartierul în 1972, incluzând niște blocuri care (presupun) că urma să aibă 16-18 etaje, care însă nu s-au mai construit iar terenul a fost umplut spre sfârșitul anilor 1970 cu alte blocuri.
După 1975 s-a trecut la demolări masive și construcția de blocuri în aliniament stradal. Se zvoneste că Nicolae Ceaușescu s-a inspirat din vizitele sale în China și Coreea de Nord, sau că cutremurul din 1977 l-a determinat să ordone demolarea centrelor orașelor și construirea de blocuri pe toate bulevardele. Cercetările personale arată că acest nou stil de blocuri era deja în construcție la momentul cutremurului din 1977, pe Calea Dorobanți, Ion Mihalache, Nicolae Titulescu, și Iuliu Maniu, deci Ceaușescu avea planuri masive de sistematizare încă de la mijlocul anilor 1970, iar cutremurul a venit la fix să se folosească de el ca pretext pentru demolări.
Următoarele cartiere s-au construit după 1977: Băneasa, Crângași, parte din Ion Mihalache / Turda, Militari (zona Uverturii și zona dintre frontul sudic Iuliu Maniu și calea ferată Cotroceni), Moșilor, Olteniței, Rahova (zona Căii Rahovei și Mărgeanului), Ștefan Cel Mare (frontul sudic), Vitan.
Cele mai comune proiecte sunt drept 4ap/et, cruce 6ap/et.
Machetă Calea Rahovei realizată în 1978, zona de până în strada Mihail Sebastian s-a construit aproximativ conform machetei exceptând câteva blocuri pe partea sudică care nu s-au mai construit, în timp ce zona de la Piața Chirigiu până la Mihail Sebastian construcția a început spre sfârșitul anilor 1980 și a rămas neterminată datorită revoluției.
În jur de 1985 au fost introduse noi tipuri de blocuri cu suprafețe sporite și au fost începute cartierele Centrul Civic, Aviației, Electronicii, Militari (zona Virtuții), Rahova (zona Sebastian și 13 Septembrie), Văcărești, Vitanul nou.
Construcția Centrului Civic, incluzând Bulevardul Victoria Socialismului (azi Unirii), Casa Poporului și alte 7 clădiri megalitice a necesitat demolarea unei zone de aproximativ 4-5 kilometri pătrați din sudul Bucureștiului, dominată de case insalubre (spre deosebire de zona de la nord de Splaiul Independenței, Bulevardul Corneliu Coposu și Calea Călărașilor, dominată de blocuri moderniste).
Cercetând planul cadastral din 1975 am identificat (și adăugat pe hartă) 10 blocuri moderniste cu minim 5 etaje demolate, dar și un bloc comunist P+6/10 „confort sporit” pe Apolodor nr. 22 (construit în jur de 1970, demolat ianuarie 1985), în timp ce pe Moise Nicoară, din 4 blocuri de garsoniere P+10, au rămas 3 jumătăți de bloc.
Conform Wikipedia, 40.000 oameni au primit ordin de evacuare într-o zi (când?), fiincă pozele din satelit dovedesc că demolarea s-a produs succesiv: 1984 Casa Poporului și segmentul Piața Constituției – Unirii, 1986 segmentul Unirii > Mircea Vodă, 1987 Decebal, 1988 segmentul Mircea Vodă – Piața Alba Iulia, plus Nerva Traian și Calea Călărașilor, 1989 Burebista și Calea Vitan.
Cele mai comune proiecte sunt 1985-1990-indoit.
Privind ritmul construcției din zona străzilor Petre Ispirescu și Sebastian (zone construite în anii 1980), dar și Năsăud și Ștefan Dumitrescu (zone cu câteva blocuri începute în 1988) mă gândesc că Ceaușescu și-a schimbat planurile în a demola nu doar de-a lungul bulevardelor ci toate zonele de case modeste și înlocui cu blocuri.
Dacă mai aveți machete sau orice informații despre proiecte de sistematizare nerealizate, contactați-mă!
Metroul, unul din puținele proiecte comuniste care într-adevăr au îmbunătățit calitatea vieții, a fost proiectat initial în 1938 pe timpurile lui Carol al II-lea, dar proiectul nu a fost pus în practică din cauza războiului. Construcția a început în 1975 în timpul lui Ceaușescu și urma să fie finaliată în anul 2000 cu 8 linii de metrou totalizând în jur de 100 km. Prima linie s-a deschis în 1979, iar până în ziua revoluției s-au dschis 3 lunii totalizând 55 km. Între 1990 și 2000 idioții capitaliști au reușit performanța să deschidă încă 8 km de linii începute de comuniști. Oare cât timp le va lua capitaliștilor să construiască o linie de metrou de la zero, Drumul Taberei – Eroilor – Pantelimon sau una care să lege Bucureștiul de aeroportul Otopeni?
Cartiere
Cartiere principale de blocuri: Griviței, Pajura, Bucureștii Noi, Ion Mihalache, Băneasa, Aviației, Floreasca, Ștefan Cel Mare, Moșilor, Mihai Bravu, Tei, Colentina, Fundeni, Electronicii-Baicului, Iancului, Pantelimon, Vatra Luminoasă, Dristor, Balta Albă, Titan, Sălăjan, Vitan, Tineretului, Olteniței, Berceni, Giurgiului, Ferentari, Rahova, Panduri, Ghencea, Drumul Taberei, Militari, Crângași, Giulești.
Pentru comparație, în orașul meu natal Ploiești sunt 19 cartiere, majoritatea construite într-o perioadă scurtă de timp. Republicii – Andrei Mureșanu construit în 1960-1970, apoi Republicii Vest I construit în 1975-1985 are blocuri intercalate cu blocurile din cartierul anterior pentru îndesire, dar din punct de vedere al proiectului se află în cartiere diferite.
În București, majoritatea cartierelor au fost începute în anii 1960 și noi blocuri s-au construit în fiecare decadă până 1990. Excepții: Bucureștii Noi, început în jur de 1955 cu etapa 2 în anii 1960, după 1970 nu s-a mai construit nici un bloc.
Acest lucru riscă să creeze confuzie iar diverși amatori dau sfaturi „evită cartierul Militari că e construit înainte de 1977 și chiar s-a prăbușit un bloc la cutremur” când de fapt majoritatea blocurilor din Militari sunt construite după 1977. Blocul OD16 care s-a prăbușit în Militari a fost un caz izolat, fiindcă șeful de șantier a furat din materiale. Nu înseamnă că trebuie să evitați TOATE blocurile care au prins cutremurul. Dacă sunteți paranoic, harta mea vă ajută să identificați blocurile construite după 1977.
Numerotarea blocurilor
Blocurile „tip OD, E, P, Y, Z”, denumiri adeseori întâlnite în anunțurile imobiliare din tot Bucureștiul, își au originea în sistemul de numerotare din Drumul Taberei, folosit parțial și în Berceni și în Titan. Blocurile de 4 etaje A+număr au 20x11m și 2/3/3 camere, D+număr au 17x11m și 3/4 camere, dar în Berceni mai sunt și blocuri de 10 etaje care încep tot cu A.
Drumul Taberei e compus din 10 microraioane, în fiecare numerotarea după literă începe cu 1, doar 3 microraioane vestice au numerotare continuă. În București trebuie să spui întotdeauna numele străzii când comanzi pizza. (pentru comparație cartierul Ploiești Vest I area blocurile 1-100, I1-I5, M3-M17, iar Vest II are blocurile 101-181, nu există numere dublate într-un cartier).
Blocuri identice există și în alte cartiere dar fără acest sistem de notare (de exemplu în Militari zona anilor 1960 are blocuri de la 1 la 86 fără nicio literă, iar în zona anilor 1980 numerotarea începe cu M, N, O, P + număr, litera reprezentând cvartalul indiferent de tipul blocului. La fel și în Rahova.
Cum am făcut harta, sursa și corectitudinea datelor
În 2007-2008 am realizat o statistică la care mi-au ieșit ~20.200 scări de bloc și 630.000 apartamente, marjă de eroare +/- 2%.
Am început proiectul “harta interactivă a blocurilor” în ianuarie 2018 pentru orașul meu Ploiești, iar în martie 2020 m-am apucat de București. Din cauza COVID-19 mi-am anulat vacanțele iar din 25 iulie 2020 m-am apucat la greu de muncă la București. La sfârșitul lui septembrie 2020 aveam aproximativ 8000 blocuri cu date tehnice, când am fost nevoit să iau o pauză datorită problemelor personale, în octombrie singurele actualizări pe hartă au fost greșelile raportate de vizitatorii site-ului. La data de 4 noiembrie 2020 erau pe hartă 8965 blocuri comuniste, din care 8269 au numărul de apartamente cunoscut, totalizând 598.250 apartamente, din care am reușit să identific numărul de camere la 523.705 apartamente.
Blocurile interbelice le-am adăugat începând cu 18 noiembrie 2020, am adăugat informațiile de pe lista imobilelor expertizate seismic (actualizată 15 noiembrie 2020, total 2645 imobile) peste coordonatele din Adrese București și am găsit blocuri comuniste la care anul nu corespunde cu cel de la reabilitare termică. În mai-iulie 2021 am verificat zona veche, am corectat / optimizat coordonatele și adăugat alte câteva sute de imobile interbelice cu minim 4 etaje, care nu au fost expertizate.
Blocurile noi le-am adăugat în decembrie-ianuarie 2021, m-am folosit parțial de korter.ro, tentativa de a folosi un program automat de extragere a datelor a dovedit că acest site e un dezastru, jumătate din blocuri nu au numărul de etaje indicat, la unele blocuri anumite informații apar în câmp greșit, fiind nevoit să compun datele manual, și să număr eu etajele pe Google Streetview. În ianuarie-februarie 2022 am completat numărul de etaje la majoritatea blocurilor noi și adăugat alte 200 blocuri noi inexistente pe korter.ro.
Pe site-ul Primăriei Municipiului București scrie: Recensământul din 1992 înregistra un număr de 109194 imobile în București (majoritatea sunt case locuite de una sau câteva familii). Fiindcă nu există o limită clară între case și blocuri, pentru a evita supraaglomerarea hărții am decis ca la blocuri private să includ DOAR imobilele expertizate tehnic și cele cu peste 4 etaje sau minim 20 apartamente.
Poza 1: harta cu poligoane pe cartiere și 664 buline adăugate în martie-mai 2020.
Poza 2: 8 august 2020 (3000+ blocuri din care 2500+ cu datele tehnice).
Poza 3: 16 August 2020 (5000+ blocuri din care 3000+ cu datele tehnice).
Poza 4: 21 august 2020 (7015 blocuri din București, din care 4000+ cu datele tehnice, plus cele din comunele suburbane).
Poza 5: 28 august 2020 am finalizat adăugarea coordonatelor la blocurile comuniste (8816 blocuri, din care 5000+ cu datele tehnice).
Poza 6: 9 ianuarie 2021 am finalizat adăugarea blocurilor noi și interbelice.
În primă fază am pus coordonatele și numerele blocurilor conform OpenStreetMaps, tip bloc, numărul de etaje și apartamente ghicite din imaginile satelitare și Google Street View (FĂRĂ documente), apoi prin filtru și find-replace am adăugat anii estimați în care s-a construit fiecare tip de bloc. Compun datele la viteza de 60 blocuri pe oră (dovadă video mai jos), Ploieștiul l-am făcut în 30 ore, Târgoviște în 15 ore, estimam că Bucureștiul îmi va lua 150 ore, DAR…
Am găsit informații suplimentare care au dus volumul de muncă către 300 ore, de exemplu reabilitaretermica.eu (pentru sectoarele 1, 4, 6), o listă PDF cu anii de construcție la 70% din blocurile din Sectorul 3, iar pentru sectorul 2 o persoană mi-a trimis 12 liste PDF (ele nu se găseau pe internet până le-am publicat eu), de pe acestea am luat adresa stradală și anul recepției, moment în care am corectat numerele blocurilor greșite.
Reabilitaretermică.eu e făcut în haos (unele blocuri au buline pe fiecare scară, altele au 1 bulină pe mai multe blocuri), doar blocurile care la momentul creării site-ului (2018-2019) erau reabilitate (verde) sau în curs de reabilitare (galben) au anul construcției în 90% cazuri corect din certificatul energetic, blocurile care urmează să fie reabilitate (portocalii) au anul construcției scris pe baza clădirilor vecine, în 90% cazuri GREȘIT (eu dau click pe fiecare bloc și cunoscând intervalele de ani pe tipuri de bloc, îmi dau seama care au anul greșit, am găsit blocuri de tipul celor introduse după 1980 dar pe ele scrie un an din ’60 din simplul motiv că au fost construite pentru îndesire în cartierele anilor 1960).
De exemplu turnurile cu 12 garsoniere pe etaj s-au construit pe o perioadă lungă de timp (din anii 1960 până către 1980), pe reabilitaretermica.eu majoritatea au anul 1965. Am inclus pe harta mea toți anii cu mențiunea că GREȘIT unde e cazul, pentru a preveni mesaje gen „blocurile M13 și M18 din Militari sunt din 1965, așa scrie pe reabilitaretermică.eu, nu 1978-1986 cum ai estimat tu„, deși nu erau încă construite în poza din satelit din 1978 de pe fostulbucuresti.github.io.
Reabilitaretermina.eu a adăugat sectorul 5 a apărut în noiembrie 2021 dar ghici, anii de pe harta lor sunt exact anii minim din intervalele estimate de mine la generații de proiecte.
O hartă oficială cu numerele blocurilor este cadastral.github.io, greu de navigat, fiindcă trebuie download-at fiecare careaj cadastral va dura ceva timp până verific tot Bucureștiul. Cu aceste planuri cadastrale am corectat greșeli din OpenStreetMap și adăugat alte 100 blocuri comuniste pe hartă în 2021. Exemple: un bloc 3 scări de pe Strada Dunăvăț apare pe OpenStreetMaps cu numărul 64, pe cadastal apar 2 blocuri: 59 și 65, blocul 14 pe Bulevardul Uverturii sunt de fapt 2 blocuri 14 și 14A, alte blocuri au numerele inversate, altele nu au deloc număr.
La efortul de mai sus se adaugă 1-2 ore / plan de bloc desenat în AutoCAD (majoritatea planurilor nu sunt specifice Bucureștiului, le voi folosi și la alte orașe la care mai fac hărți interactive).
Pe 17 iunie 2021 am vizitat Bucureștiul pentru prima dată după 1 an de pandemie, am luat la pas de la metrou Obor > Arena Națională > Basarabia > Decebal > metrou Timpuri Noi și am pozat (din stradă) tabelele de întreținere la vreo 10 blocuri, sau măcar numărat cutiile poștale (la blocurile non-standard unde îmi lipseau datele) ceea ce mi-a permis să inventariez numărul de camere la încă 1000 apartamente. Alte 2 plimbări au urmat în august 2021. Am în plan să iau la pas și cartierele Floreasca și Militari.
Alte site-uri utile
esriroedu.maps.arcgis.com – o hartă similară cu a mea, făcută de angajații ArcGIS, folosind strict datele de pe lista imobilelor expertizate seismic. Doar ~350 din cele ~9200 blocuri comuniste au fost expertizate. Scopul hărții mele e să includă TOATE blocurile vechi și noi, expertizate sau nu.
fostulbucuresti.github.io – poze din avion din 1927, 1938, 1943, satelit din 1966, 1972, 1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1982.
https://www.muzeuldefotografie.ro/2015/05/bucurestiul-bombardat-de-aviatia-americana-28-iulie-1944/
ideiurbane.ro – 13 planuri cadastrale și hărți din secolele 19 și 20.
Alte hărți vechi:
Harta-Bucuresti-veche.png
Harta-Bucuresti-1897.jpg
Harta-Bucuresti-1900.jpg
Harta-Bucuresti-1940.jpg (cu reteaua de autobuze si tramvaie)
Detalii tehnice la 9200+ blocuri comuniste (20900+ scări și 640000+ apartamente), 3300+ imobile interbelice, 1200+ ansambluri noi (adaug câteva blocuri noi în fiecare lună).
Din 4 noiembrie 2023 se afișează pe prima pagină www.hartablocuri.ro FĂRĂ /bucuresti
