Lista blocurilor prăbușite / avariate la cutremurele din 1940 și 1977

Blocuri avariate în București

Alte sute de blocuri au fost avariate și cârpite în grabă la ordinele lui Nicolae Ceaușescu pentru a ascunde avariile și a le aduce la starea dinainte de cutremur, NU consolidate pentru a corespunde normelor seismice actuale. Avariile suferite la cutremur plus infiltrațiile de apă în crăpături le aduc în pericol iminent de prăbușire la următorul cutremur.

Bulevardul Gheorghe Magheru nr. 12-14 – bloc ARO/Patria

Blocul Aro/Patria a fost construit între 1929-1931 (1931-1933 conform listei Monumentelor Istorice) de Horia Creangă (nepotul lui Ion Creangă), fiind prima realizare majoră a modernismului românesc. Cinematograful Patria (denumit așa începând cu 1948), aflat la parterul clădirii, a fost inaugurat în 1935, având la momentul dării în folosință o „instalație electrică și de aer condiționat” și o capacitate de 1200 de locuri. În 1937 și 1938 au avut loc aici concerte ale Filarmonicii Române, avându-l ca dirijor pe George Enescu. A trecut atât prin:

• cutremurul din 1940 – cu avarii destul de minore față de alte clădiri din interbelic: câteva grinzi și stâlpi afectați;
• un incendiu la balconul cinematografului în 1942, izbucnit datorită instalațiilor electrice;
• cutemurul din 1977 – cu avarii majore: stâlpi distruși prin forfecare la etajul I și alți stâlpi avariați. 

Șef de proiect al consolidării, imediat după cutremurul din 1977, a fost ing. Gheorghe Ursu. După ședința din 4 iulie 1977 la care a participat, în care Nicolae Ceaușescu ordona sistarea tuturor lucrărilor de consolidare a clădirilor afectate și simpla acoperire a fisurilor prin renovare, a fost revoltat. A afirmat că va cămășui doi stâlpi în plus față de ce i se permisese, chiar dacă va suporta costul din propriul salariu, dar a fost împiedicat. În mod anonim, a trimis la Radio Europa Liberă o scrisoare în care povestea ședința de pe 4 iulie și implicațiile potențial criminale ale ordinului. Securitatea a reușit în 1985 să îl identifice ca semnatar al scrisorii, l-a torturat timp de 2 luni și apoi l-a ucis. Până în prezent, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru asta. Citește mai mult despre Gheorghe Ursu AICI. În prezent blocul este încadrat în clasa I de risc seismic. Cinematograful a fost închis în anul 2015.

Urmărește acest video făcut din dronă, în martie 2022, cu Blocul Aro, pentru a îți da seama de starea acestuia.

Strada Luigi Cazzavillan nr. 15

Bloc P+5, construit în 1922, a suferit avarii la bowindou.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157675032827245/

Strada Știrbei Vodă nr. 20

Bloc P+6+M1 cu 33 apartamente, construit în 1935, a suferit avarii la ultimul etaj și mansardă.

Strada Tache Ionescu nr. 8 – Bloc Gălășescu/Podgoria

Bloc P+11 cu 51 apartamente, construit în 1938. În 1940 i-au fost avariați câțiva stâlpi de la parter. Proprietarul a cerut Prof. Aurel Beleș consolidarea lor, dar nu și a altora. Stâlpii s-au consolidat prin aplicarea pe contur de corniere de oțel și zăbreluțe transversale, pentru confinare. În 1977, stâlpii de la fațadă, aparent neavariați în 1940, s-au forfecat si au fost cămășuiți.

Strada Boteanu – Biserica Boteanu

A fost construită, în structura actuală, între 1908 – 1911. Cutremurul din 1940 a dus la prăbușirea turlelor Bisericii, construindu-se cupole direct peste baza turnurilor. În 1977 biserica nu a avut de suferit. În 2012 au fost demarate lucrări de consolidare a bisericii și de ridicare a celor trei turle la înălțimea de dinainte de 1940.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/sets/72157676950425517/

Alte imobile avariate

Ateneul Român – avarii moderate în 1940, nu se cunosc avarii din 1977.

Hotel Dunărea – avarii moderate în 1940, nu se cunosc avarii din 1977

Hotel Splendid (imobil P+6 construit în 1898), la cutremurul din 1940 au fost probleme de fundație, crăparea unui colț, crăpături la etajele inferioare. Bombardamentele din 1944 au distrus complet Hotelul Splendid Parc (alt imobil P+6 construit în 1935) și parțial Hotelul Splendid, fiind demolat ulterior.

Palatul CEC – avarii moderate în 1940, nu se cunosc avarii din 1977.

Palatul Poștelor – avarii moderate în 1940, nu se cunosc avarii din 1977.

Voi continua lista în viitor…

Blocuri prăbușite / avariate în județul Prahova

În Prahova, la cutremurul din 1977 s-a prăbușit un cămin de nefamiliști în Plopeni și multe clădiri au fost avariate. Toate blocurile din cartierele Andrei Mureșanu și Nord construite înainte de introducerea normelor seismice din 1963, din zidărie portantă fără stâlpi de beton, le-au fost căptușite colțurile cu beton. Sursa: ph-online.ro și republikanews.ro. Mai multe poze: https://gazetaph.ro/cutremurul-din-4-martie-1977-in-prahova-galerie-foto-28-de-poze-mrturie-3/

Cămin nefamiliști Plopeni

Singura clădire din Prahova prăbușită la cutremurul din 1977, ucigând câteva zeci de oameni care se găseau la seara în imobil, în jur de 30, după anumite mărturii ale vremii. Nu există, însă, date clare despre această dramă, presa vremii nelăsând în urmă vreo cifră statistică privind clădirile dărâmate și viețile omenești pierdute sau numărul răniților în județul Prahova.

Palatul Culturii Ploiești

Imobilul P+2E+M a fost construit pentru a servi ca Palat al Justiției. Construcția a început început în 1906 dar a fost oprită din lipsă de fonduri, reluată în 1924, inaugurat pe 26 noiembrie 1933. În perioada comunistă a devenit Palatul Culturii. La cutremurul din 1977 a suferit avarii la pereții interiori și exteriori.

Pasajul Cooperativa

Imobil P+2+M construit probabil în 1895. La cutremurul din 1977 a suferit avarii la mansardă. A fost demolat după cutremur, pe locul lui se află Strada Constantin Dobrogeanu Gherea.

Căminul Învățătorilor Prahoveni

Imobil P+3+M al cărui calcan sudic al mansardei s-a prăbușit peste casa alăturată, ucigând proprietarul (după spusele bunicului meu). Crăpături în diagonală sunt vizibile și azi pe fațadă: https://maps.app.goo.gl/AK5pcB6e6q11BMtR6. Clădirea a fost abandonată și ocupată de oamenii străzii în anii 2000, în jur de 2010 a intrat în renovare, acoperișul fiind dat jos, apoi a fost abandonată din nou.

Bloc Toboc

Bloc P+3 construit în 1924, calcanul de la pod s-a prăbușit la cutremurul din 1977.

Bloc din zidărie fără stâlpi

GazetaPH scrie că ar fi din cartier Ploiești-Nord. Am cercetat toate blocurile bară cu tronsoane decalate, și niciunul nu seamănă cu poza. Toate blocurile construite în cartierele Andrei Mureșanu și Nord în 1960-1964 din cărămidă fără stâlpi de beton, după cutremurul din 1977 le-au fost căptușite colțurile cu stâlpi de beton.

Bloc P+3

Copertina de deasupra intrării s-a dislocat de bloc. Această poză apaze pe mai multe site-uri ca fiind din Valea Călugărească, dar cercetările personale arată că la momentul cutremurului din 1977 nu exista niciun bloc cu mai mult de 1 etaj. Unde a fost făcută poza?

Bloc 149 și 162 de pe Strada Mărășești

2 blocuri P+10 construite în 1976 au fost printre cele mai avariate din Ploiești, nu știu dacă avariile au avut loc la cutremurele din 1977, 1986 sau 1990, dar știu că în 1991 locatarii au fost mutați în blocurile nou finalizate de pe Strada Eroilor, și blocurile au fost consolidate.

Bloc A6 Câmpina

Bloc P+10 cu 176 apartamente, construit în 1966, este cel mai grav avariat bloc din Câmpina, avarii mai reduse se pot observa și la blocul P1 (identic). Ciudat e că blocurile P2-P4 nu au avarii vizibile.

Muzeul Nicolae Iorga – Vălenii de Munte

Imobil din zidărie fără stâlpi, reconstruit integral după cutremur.